Poezieurban

Coridor

1 min lectură·28 aprilie 2010

Mediu

Uită-mi aripile ridicate în vînt,

Părților de carton,

Evadează-mă din mine.

Și dacă te voi descoperi vreodată,

Dezgolindu-ți istorii policolore?

Poate mă înveți încă odată,

Degetul subțire.

Iar curcubeul marginal,

Marginal încă luminează coridorul etajului 7.

Lîngă poftă de prăjituri reci,

Cu egrasii plîngătoare,

Cu cîrtițe oarbe,

Și soare de ora 14.

Ceasul încă bate ora,

Limbile-ncă vorbesc trupul,

Oamenii, omul, și e-a,

Mă… privește…

De cînd îți zgîrie privirea,

Mi-a devenit incomfortabilă plăcerea.

Te-ai trezit special azi?

Pentru mine?

În afara ta, mai e doar un ghiveci cu frunze și păstăi,

Iar în năuntru, parcă disting o larvă,

Ești tu?

Mulțumesc.

001.824

andrei-paul s.. “Coridor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-paul-s/poezie/13938742/coridor

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.