Poezie
O altă scrisoare din Paris
1 min lectură·
Mediu
Pe gândurile noastre stau valuri și străzi gata aprinse
sunt oameni care duc flori în gură și care vorbesc într-o
limbă ciudată.
Nu cunoaștem pe nimeni aici foarte puțini își rostesc numele
legându-l de vînt.
Orașul nu se stinge niciodată.
De sus îți poți vedea toate rănile sângerând lumină și o stare pe care doar ce este viu o poate avea
Atunci ai putea prinde tot
strigătele lor către tine pământul împărțit în vise.
Când eram copil nu am crezut că există o astfel de lume
cu oameni morți și oameni vii cu buze și săruturi încolțind piatra pe care o calci în picioare sau piatra pe care cazi cu ochii în vise.
Pe gândurile noastre stau valuri ne întindem ca atunci pe iarbă.
În fața noastră nu este decât cerul rostogolit.
074.765
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Andrei Novac
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Andrei Novac. “O altă scrisoare din Paris.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-novac/poezie/1741044/o-alta-scrisoare-din-parisComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AFînțeleg,
umai că nu are legătură cu \"arta\"
...
\"Atunci ai putea prinde tot...\"
umai că nu are legătură cu \"arta\"
...
\"Atunci ai putea prinde tot...\"
0
AF\"numai\"
0
TRse rectifica rectificarea.
de ce am senzatie ca discutam in termeni anatomici :)) ?
de ce am senzatie ca discutam in termeni anatomici :)) ?
0
ANMulțumesc pentru atenția acordată acestui text, frumusețea lui vine tocmai din firescul unui astfel de oraș.
0
PPAndrei,
felicitari1
reusesti, prin control imagistic, in acest poem, atmosfera lucrurilor. nu e putin...
retin:
Pe gândurile noastre stau valuri și străzi gata aprinse
cu prietenie,
p.parvescu
felicitari1
reusesti, prin control imagistic, in acest poem, atmosfera lucrurilor. nu e putin...
retin:
Pe gândurile noastre stau valuri și străzi gata aprinse
cu prietenie,
p.parvescu
0
ANMulțumesc pentru părere.
0
Statutul trecatorilor nu conteaza atat de mult ci doar calea de acces: \"nu cunoastem pe nimeni aici\".
Ai de corectat legandu-l.
Coditia dainuirii orasului care \"nu se stinge niciodata\" este tocmai focul etern insa fara legatura cu vechile religii iraniene ci vazut prin oprisma sentimentului purificator, asemeni unei constelatii terestre palpaitoare - de sus iti poti vedea toate ranile sangerand lumina-.
Fiecare petec al Pamantului este \"impartit in vise\" aici mergea o virgula dupa \"strigatele lor catre tine\" ceea ce demonstreaza, alaturi de celelate imagini unduitoare, valurile, iarba, ca scanteia tuturor acestor trairi ai ales s-o aprinzi numai intr-un mediu imaterial, mobil, inconsistent dar atotcuprinzator, excluzand tentele grosiere, vulgarul, carnalul sau teribilsmul.