Așa sunt azi

Între două lumi Fără aripi Fără rădăcini Aici sau acolo pare la fel. Singură în mulțime Anonimă pentru mine insumi Te port ca pe a doua piele Înlocuind scorojitul meu înveliș. Cu bucurie din ce în ce mai mare, Cu voluptatea durerii Mă jupoi Și mă las cuprinsă de tine. Aș vrea să-ți sărut picioarele Iar gestul să n-aibă conotații biblice Tu să nu-mi ierți păcatele Eu să nu devin cu nimic mai bună.