Andrei Dumitru

Moș Crăciun de mergi la drum, Am un sfat care ți-l spun : În sanie când te-așezi Centura s-o instalezi ! Iar la renii care zboară, Să le pui te rog o cască. Atunci când opresc pe

Alb înseamnă puritate. Alb e culoarea la lapte. Albă - i coala de hârtie. Cu cretă albă se scrie. Alb e-al medicului halat. Albi sunt crinii la palat. Albă-i rochia de mireasă. Alb e

Crinii albi cu perle albe, Din sufrageria ta, Mâinile-ți gingase , calde Ce sunt la inima mea. Toate într-o nostalgie De emoții și trăiri Prinse in stânsă armonie În a noastre lungi

Alb e cerul și pământul Și aprig mai bate vântul, Flori de gheață la fereastră Acu-ncep să înflorescă La căldură ne-adunăm Colinde să ascultăm De la dragi colindători, Care vin de

Am visat cândva ,odată Că eram ceasornicar, Cu unelte dichisite Meșteream fusul orar. M-am gândit că ar fi bine, Să încerc timpul s-o opresc Poate atunci când este bine, Nici nu mai

Adie vântul și îmi place Mâna să o petrec ușor Prin pletele-ți lungi lasate peste umeri Să te imbrațișez, să te ridic, te învârt cu zor. O horă-n doi să încingem În lanul plin cu maci Să

La fereastra unui tren Ce mergea încet spre mare Am văzut un chip superb Uitându-se în depărtare. Rămas în gara învechită Am crezut că dacă fug Să prind din urmă trenul Poate evident

În fiecare lună, Trecem a "strungii "poartă. Cu telefonul în mână, La gândul ce ne mai asteaptă ? Cu pași grabiți spre hală Treci pe la pontator Să fie o zi usoară E visul tuturor. La

Mii de stele sclipitoare, Infinită depărtare, Hublle cercetează-n în zare Astrul care nu e soare. Indicații, hărți solare Emoții, patimă, floare La unison iți spun TAREEE Astăzi e a ta

În seara asta vreau să dorm Să dorm și să visez ca altădat Să dorm adânc și nemișcat Cu capul greu, de plumb În pernă cufundat. În seara asta vreau sa dorm Să uit de tot și toate, să

Ce să fac ? Ce să fac ? Dacă tu imi ești pe plac. Când iți văd cosițele Galbene ca spicele. Prin tot corpul imi trec fiori Ca un lan de grâu De maci rosii Plin de flori. Lanul tot

Zori de ziuă se revarsă, Stau sub teiul secular Pasarile sa-mi vorbească Cu ce am gresit eu iar. Singur sunt în parcul mare Doar eu și BOIAN suntem Contemplăm cu grijă mare Păsările

Fulgi de nea Din cer coboara peste case, peste vai peste orase si sate a venit se pare iarna iarasi pe neasteptate peste linistea lasata vintul bate printre ramuri flori de gheata

Dumnezeu a plamadit barbatul Din tot ce a crezut ca-i bine Dar nu putea sa-l lase singur Si atunci creatu-tea pe tine De multe ori in vrajba lor Barbatii au femeia Si uita ca de fapt e

Am cunoscut doar odată Cum este dreagostea Am iubit și eu o fată Și ea la fel mă iubea. Oriune mergeam Eram fericiți O... cât de mult ne iubeam Și cât eram de îndrăgostiți. Și ce

Ai apărut în calea mea Când trist eram, nefericit Eu te-am văzut dar nu credeam, Mi s-a părut că-i doar un vis. Și-apoi văzându-te mai des Că- ntot ce fac mă urmărești Eu draga mea am

Când se lasă seara peste oraș Sufletu-ți cere sărut pătimaș Pe străzi , prin parcuri ,pe alei Se etalează femei, femei,femei… Una e blondă, Alta-i brunetă, Una e simplă , Alta-i

Ce este visul ? De când se naște, Până moare, Omul visează Că într-o zi Tot ce e mai frumos sub soare Poate i se va implini. Visează Eden și verdeață Visează bani și importanță Visează

Cer înstelat Orhidee gingașă Ritual dintr-un dans oriental Iubire ascunsă și pătimașă Nufăr suav Apă de izvor cristalină Crizantemă cu petale de jar O rugăciune la persoana divină Răsărit

Când mă gândesc la mare Mă trece un fior Și inima mă doare De-un dor mistuitor Căci mi-amintesc de tine Prima iubire a mea Ce după atâta vreme Nu te mai pot uita Ai rămas în sufletul