Poezie
dor de tara
1 min lectură·
Mediu
Zori de ziuă se revarsă,
Stau sub teiul secular
Pasarile sa-mi vorbească
Cu ce am gresit eu iar.
Singur sunt în parcul mare
Doar eu și BOIAN suntem
Contemplăm cu grijă mare
Păsările ascultăm...
Aici in străinătate,
Gândul zboară către casă
Unde am lasat căldura
Și femeia mea frumoasă.
Ziua trece tot mai greu
Sufletul mi-e gol de jale
Daca aș putea să zbor
S-ajung in brațele sale.
Primii trecători apar
Și se uită cu mirare
Cum eu și BOIAN ședem
In adâncă contemplare.
Parcă unii m-ar cunaoște
Căci și ei au fost cândva
În aceeași contemplare
Se gândeau la cineva.
Mi-este tare dor de casă
Si de țara mea
Nicaieri nu-i simți căldura
Doar acolo, stând in ea.
001.871
0