Andrei Dumitrescu

Minte-mă că lumea se învârte în ochii tăi sclipind părtinitori în coapse vii de rinoceri sălbatici, Că zâmbetele buzelor tale reci si mute sunt cele ale războinicilor stăpânitori si

Dinspre rasaritul nins artic ce naste-n uitarea sa Jupiteri, Batand cu aripile-mi amarul galactic te urmez printre vise, stele, secunde zile dupa zile, nopti dupa nopti, seri dupa seri, Intre

Tremur la gândul materiei de tine, De \"tu\"... Unde acolo despărțindu-se de vid glasurile încep a urla, A prinde între încheieturile tale pe alocuri neuniforme, forme, Și unde frumusețea

Avea un fel de a fi Nemaintalnit de mine pana ieri Iesea din pielea lui a sti, Facandu-te in tine sa zbieri. Era ca un fel de ciocolata De o culoare bleu-deschis amarui Fiica nelegitima a lui

Aripa ridicata in stanga in greutate mai aspra ca dreapta se ridica. Zborul abrupt in carja balbaie mersul spre cer in serpentine, ...intrerupt... Ca o raza atrofiata intr-o panza

De la fereastra lumii De la fereastra sa nu se intampla niciodata nimica.Iarna fulgii de zapada se prapadeau sfiosi sub ochii sai ca de sticla,vara picaturile de ploaie nu isi pastrau nici macar

O privire rece.Un gand de nimicnicie zabovindu-mi pentru o clipita in minte.Sunt aici,sunt acolo,sunt undeva?!Sunt nicaieri?Sa fiu treaz,inca dormind...?Sunt viu,inca antrenand lumina prin aripile

Nu. Nu sunt. Nu sunt eu. Nu sunt eu aici. Nu sunt eu aici acesta. Nu sunt eu aici acesta care, Nu sunt eu aici acesta care este. Nu sunt eu aici acesta care este atata. Nu sunt eu aici acesta

Faptul ca azi e ziua mea nu schimba cu nimic,nimica. La fel ramane totul, doar niste voci ridicandu-se mai sus cantarind cu laringele aerul mai putin altfel, Pacalite putin si de vreme si de

Pull the plug of the stereo, Let\'s listen to the absence of the music on some quiet bench on the forgotten streets of Borneo, Going round our brains and taking place as bleeding symposiums

I almost always seem to do the wrong thing at the right time and the right thing at the wrong time...

Demonul buzelor este cuvantul, alor mele- tu.

Sunetele rupte, schiopătânde, de chitară când corzile reci sunt ținute în palmă pentru prima oară Precum aripile unui glonț evadat dintr-o teavă de armă prinsă într-o poveste adâncă de iubire

Marilyn Manson, sau profetul sfarsitului erei crestine.

Nu-mi amintesc nimic si cu atat mai putin ziua de ieri Doamne, sunt un inger neinaripat cazut pe marginea crapata a unui drac agatat ca o frunza de creanga unui copac aflata in elongatia

Mai mult decat as fi putut eu intelege din tine au inteles altii. Mai mult decat as fi putut eu fi pentru tine au fost altii pentru tine... Intotdeauna a fost asa si mai mult decat

Nu-l mai știu pe A și nici pe 1 și nici pe alfa sau pe omega. De fapt... Nu cred că le-am știut vreodată... Locuiesc între ceva și ceva între necunoscut și încă un necunoscut mai

i feel dead. awaiting your kiss. i don\'t believe in love! do you exist?... am ramas in pana de cuvinte. de fapt, cred ca mi-e doar sila. si de ele, si de mine, si de tot ceea ce mi se

Sa ne sarutam ca doi orbi Cautand in apusuri lumina- La doua capete de lume doi corbi Ramasi impreuna pe aceeasi retina. Doua consoane amortite in zare pe acelasi cuvant nerostit aleator, Una

Era pe inserat. Incepusera si cativa fulgi sa se coboare, Timpul devenise discret iar trairile se cazneau fara voie a prinde acel dulce, dulce, dulce-amarui gust al suspinului de negasit

Ziua de azi a fost cu un dram mai lunga decat celelalte parca... Mai altfel invelita intre norii de siclam, mai alta... Am vazut un film astazi. The Doors. La cinemateca. cu Val Kilmer, Meg

Vreau să-mi citești poezia. e despre tine. dormi în ea și zâmbești în ea, acolo e casa ta imaginară, acolo... totul se întâmplă în jurul tău cu albastrul tău și verdele tău... cu coșmarurile

Corbii valseaza in sange, aripile hranindu-li-se cu lacrimi ce ochiul cerului le plange moarte si vii. Troneaza cantecul fiarei ce intre ritmurile-i sacadate desparte pe ceilalti de cei cu