Andrei Dumitrescu

ei erau întotdeauna doi, ca si așchiile dispersate din anagramările serii, purtându-si pieile goi pe sub armăturile necizelate luciferice, ale durerii.

Pe intreaga zona a liniei ecuatoriale, numai istoria este care o scoate din simplitatea obscura a anului intai.

Suma de inainte, de aicea pana la tine, Ma afund in vidul palmelor tale asteptandu-ti pasirea pe aer.

Îngerul meu suferă de mine, îngerul meu e bolnav iar boala îi sunt eu, iar simptomul bolii sale sunt umerii mei ridicati unul mai piezis decât altul între cei doi dinți temporali gravati în

m-am indragostit de ideea de ea. ea, aceea care exista numai toamna.

În noaptea asta am să mor. Aceasta este ultima mea poezie... Ultimele mele gânduri sunt către tine, iubita mea nenăscută încă iubita mea nematerializată încă din albastrul, verdele si rosul

Nu esti sigur ca ai dreptate decat ori atunci cand esti prea prost ori cand esti nebun cu licenta.

pula. restul este o stare între două inimi mototolite.

Ce frumos este mersul prin ploaie, ce frumos este mersul prin ploaie... Cand intamplarile se preling vertical iar de atata beatitudine, lumina si pare ca se indoaie... Oh, ce frumos este

Toți vin și-și dau cu părerea. Fiecare are într-o oarecare măsură dreptate deși nici unul nu este mai mult decât o umbră și mai puțin decât o încercare. Fiecare colorează foaia care îi trece

Declar primul venit cuceritor Si pe al doilea turist pe marea Egee sistem intunecat sclavagist luptandu-se pedestru nestatornic cu moartea si secunda strans etansa si acoperita

Imi voi incepe lucrul la cea mai frumoasa poezie. Va avea umbre desigur si unde magnetice care vor pulsa odata cu pamantul; Va avea albastru, struguri si ruguri, Insa soare nu va avea decat

Tu ai știut vreodată Că eu n-am fost altceva decât o frunză etiolată? și că adâncimea privirii tale Era hrana mea toată?

Te culeg dintre stele... Cu grija, sa nu descompun cu degetele mele ordinea cosmica a unei lumi sacre, Cu grija, sa nu deplasez cu ghiarele mele vreo cununa dintre cele de taur de balanta sau

Alunec inspre tine intr-o sfartecare de zambet, de clipa, de gand, Si rand pe rand rad palid de fiecare data cand acel raset ce luand fiinta ca dintr-un parfum de floare nenascuta inca se lasa

Statea la o casa cu doua etaje jumate pe strada Frumoasa. Cabina telefonica albastra in fata curtii, doua Mazda vis-a-vis parcate, in departare muntii... Zambea sex si saruta

Ce galbena e luna! Ce galbena e luna in seara asta iubito Si ce galbeni sunt oamenii si cat de galbena este iarba peste care umbrele noastre pasc ziua lui maine. Si cat de galben este

Ultima mea petală, ti-o ofer tie Asa cum este ea,obscură si pală veștedă, nefericită, pustie...

N-am sa mor nicicand, doar atunci cand imi vor incape gandurile toate inghesuite intr-o pereche de blugi, Eu n-am sa mor nicicand, nu... nicicand... doar prieteni, atunci, cand visele-mi si

Nu cred că mai vreau ca aceeasi rază de lumină să poarte întunecata vină de a ne uni tâmplele si pășirea NU mai vreau să ne fie unită de aceeasi fâsie de pământ, de aceeasi glie a

Sunt incalcit in tine precum ghiarele unui pisic intr-un ghemotoc salbatic de lana, Ca inima unui voinic cantandu-si cantecul istovit la umbra unor aschii de struna...

Primesc senzatia ca de piatra ca ne stingem in cuburi, Noi... viermii ce latra inghesuiti prin labirinte de samburi. Si ma ridic palpand cu urechea secunda ma fac mic, mic, mic, tot mai

Rising his hammer once more breaking in his flight the smoothen edge of the eternal femur with a twisted dark love- natural born obscure, With his earth hammer of blood the god of all

She kisses me like a lizard with her long lost tail, brushing her lips onto mine like a violent blizzard counting the wounds soon to be risen out of the skin of the sorrowful air, Like some