Poezie
Gol de cuvinte
1 min lectură·
Mediu
Imi intind picioarele unul cate unul
pana la ultimul
imi smulg buzele una cate una
iar ele strivitele ma saruta alergic pe obraz
trupul se infige singur in apus
lasand o dara de oase prin sange
mai ramane capul turbatul
asezat frumos pe inima manjind-o cu pasi
peisajul pare-mi
o fiara vibrand de furia culorilor sub cuvinte pustii
scrijelit frumos pe oglinda
mi se ridica portretul inlacrimat
in soapta tarandu-se disperat pe sub rama
...i s-a facut gaura in cer
Ma citeste umbra becului aprins
cand ma-ndeasa moartea-n perete
vedeti voi
chiar si sanatos
tacand fatal ambitios
imi ies cuvintele pe urechi
si se izbesc de hartie
N-a mai ramas nimic din mine
maine e sarbatoare
si nu mai am nici un cuvant
sa-mi potolesc tacerea
023.693
0
interesanta exprimare a neputintei
\"moartea ma indeasa in perete\"...
mai trec