Poezie
Poem schilod
1 min lectură·
Mediu
Poem schilod
noaptea era luminata de un soare puternic
si orasul si marea
erau cateva fire de praf umezite
abia apoi au inteles soldatii
ca armele erau comestibile
iar inamicul era o pasare fara praf in ochi
stoluri de gaste se transformau in gaste mai mici
tot mai mici pana acopereau cerul
ploaia devenise mizera si se retrase intr-o ploaie mai mare
iar copacii antropofagi isi mancau florile inainte sa infloreasca
au inteles moartea ca pe o discutie in contradictoriu
despre sensurile
animalelor pasarilor chiar a vulturilor
care faceau parte dintr-o alta categorie de paraziti
parintii ma avertizasera
ca nu intotdeauna arborii duc lipsa de radacini
si de izvoare reci
i-am crezut savanti si chiar au inceput sa-mi placa pisicile
care mancau arbori fara radacini
toate bune mi-am zis
dar cum ramane cu ciobanul
care-si iubeste mai mult cainii decat oile?
002960
0