Poezie
Toamnă
1 min lectură·
Mediu
Vino iarăși peste mine,
Minte-mă cu ochii tăi,
Aruncă-mi pe sâni văpăi,
Poartă-mă, ușor, cu tine
Peste văi.
Umple-mi ochii cu credință!
Îți promit că nu mă doare
Și-n ruinele din mare,
Eu îți voi jura dorință
Și răbdare.
Umple-mă, apoi, cu tine,
Iar cu gura ta fierbinte,
Zgândărește-mă prin minte,
Ochii mei să-ți spună pline
Noncuvinte.
Apoi, lasă-mă să sufăr,
Să-mi pun trupul pe podea,
Să mă uit, de jos la ea,
Și zâmbind, să pun în cufăr,
Steaua mea.
O stea ce era departe,
E departe și acum...
Dar mi-a apărut în drum
Și mi-a picurat pe spate
Cu parfum.
Parfum de singurătate
Presărat cu tăinuiri.
Azi, tomnatice iubiri,
Nasc din umbrele ciudate
Trandafiri.
001.186
0