Jurnal
Nu șah mat
1 min lectură·
Mediu
Pasiunile nu dispar niciodată . Nu le poți îngropa undeva la picioarele memoriei, căci își vor găsi mereu un orificiu prin care să respire și să te respire. Pasiunile devin obsesii, devin călăreți ce hăituiesc, crime. Simți în tine jucătorul, nebunul ce se sacrifică pentru apărarea reginei. Niciodată a regelui,căci el nu e decât o piesă aparent importantă. Dansul a fost al ei. Mereu.
Încerci să oprești avalanșa de jocuri terminate, jucate pâna la ultima picatură. Inconștient sau nu, devii un don Quijote, iar amintirile-morile de vânt. Devii un joc, o tablă de șah pe care cele două regine sunt rivale. Ea, ducând în mână oamenii cu nenumăratele lor vise, eu, ducând în ochiu-mi arhitect o necreată lume. Materie și spirit, lumină și întuneric, Ying și Yang, alb și negru.
Regulile nu există pentru că a spune “șah mat” echivalează cu a te plimba pe diagonală. Regii nu există pentru că acum e dansul reginelor. Infinit. Acronic. Seducător.
023616
0
\"pe fundul memoriei\" sună puțin cam aiurea în raport cu ideea, și este clișeică formularea.
\"Pasiunile devin obsesii...\" pasiunile puteau fi înlocuite cu \"ele\", pentru că subiectul este exprimat în urmă cu două fraze și sunt destul de apropie, plus că textul este scurt, și stilul tinde spre încărcare.
\"evin călăreți ce hăituiesc, devin crime\" al doilea \"devin\" este în plus, el fiind deja utilizat, putând susține și substantivul \"crime\".
\"dansuri terminate\" come on...acestă construcție este forțată.
\"lumină și intuneric\" (diacritica-î) \"alb și negru\" sunt asemănătoare, luminii corespunzându-i albul și întunericului-negrul, așadar poți renunța la una.
Finalul este interesant, dar ai putea scoate unul dintre cuvintele care încep cu A, s-ar crea un efect interesant.