Dragoste pe farfurie

Și-a trecut mâinile peste trecutul meu – zăbovind peste loviturile și marginile folosite ale inimii mele. Și când am crezut că va fugi așa cum au făcut ceilalți... mi-a spus că sunt o războinică și că nu voi mai lupta niciodată singură. Prinde-mă de șolduri în timp ce spăl vasele, cu gura la gât, degetele alunecându-mi sub cămașă. Spune-mi că vasele pot aștepta. Spune-mi că am un gust mai bun decât cina. Spune-mi că ai nevoie de mine chiar aici, chiar acum. Fă-mă să las farfuriile să cadă, fă-mă să uit totul, cu excepția felului în care se simt mâinile tale când îmi amintesc că sunt a ta. Pentru că m-ai făcut să simt dragoste când nu eram pregătită. Mi-ai adus înapoi fluturii pe care nu-i mai simțisem de atât de mult timp. Firea ta m-a făcut să cred din nou în dragoste - în blândețea ei, în profunzimea ei, în răbdarea ei. Mi-ai dat curajul să mă deschid și să am din nou încredere. Cuvintele tale au trezit părți din mine pe care le credeam pierdute pentru totdeauna. Cu tine, am găsit căldură pe care nu am crezut niciodată că o merit, o conexiune care se simte ca acasă. În ochii tăi, am văzut o dragoste pe care nu știam că poate exista - pură, tandră, neînfricată. De aceea, ești mereu tu.