Poezie
Zămislindă
1 min lectură·
Mediu
Mă scufund undeva ,
În abisul unei borgii de temeri ,
Mă cobor în adâncul pruncului meu ,
Care își doarme dumnezeirea ,
În așteptarea păcatului
Să-i pun pecețile Cuvântului
Cât le mai poate rupe.
Să îl învăț să înflorească afară din mine ,
Înainte de a-l trimite la moarte.
021.742
0
