Poezie
Eva
1 min lectură·
Mediu
Mă atinge neaua, tăcutul păcat al cerului,
Expulzată printre celelalte căderi
Dintre îngeri.
Mă atinge, implorându-mă să o topesc cu căldură
Și să o învăț să zboare spre înalt.
Nu știe că mi-am topit eu însămi
Aripile în eșuate avânturi și că...
Încă mai caut misterul zborului
Mușcând din cunoaștere.
001.636
0
