ANAnca Anghel Novac
@anca-anghel-novac
Aparitii editoriale: “Exercitiu de poezie” volum de debut; editura Criterion Publishing, Bucuresti; 2004 “Virtualia 2 & 3-Antologie de cenaclu” – Antologie www.poezie.ro; Iasi, Mai 2004 “Exercitiul urmei” LiterNet 2005, format virtual "Ultima generatie. Primul val" Antologie poezie.ro; Editura Muzeul Literaturii, 2005 volum prezentat de poetul Liviu…
adica urcarea in cuvant
inteleg, punctul terminus e ideea
am citit, am urcat,
divin ? multumesc
acum pe ce parte e coborarea ?
Pe textul:
„Urc în cuvânt" de Silviu Somesanu
Pe textul:
„reîntoarcere" de Anca Anghel Novac
ma copleseste repetitia cuvantului " tristeste" dar ii inteleg rostul
tristetea e intr-adevar coplesitoare
"luna răsare de două ori. ne vedem, ne atingem, ne zâmbim.
din țâțele lumii curge tristețea,
purulenta mea tristețe,
alba mea tristețe,
tristețea mea tristă."
ps: " tristetea mea trista" e un pic cam mult dupa parerea mea
Pe textul:
„femeie în costum de iepure " de retras
desi adevarul/ " realitatea cade drept"
am citit multe poezii in seara asta scrise de tine
imi dai impresia ca motivul femeii e doar un pretext pentru a scrie cat se poate de limpede
asta e prima mea impresie, dar s-ar putea sa ma insel
ma bucur ça ai postat pe acest site
a fost un prilej pentru mine de a-ti citi o parte din poezii
as fi vrut sa le citesc pe toate dar e " aproape tarziu"
voi reveni
Pe textul:
„aproape albastru" de Daniel Dăian
sau un haiku imperfect
cu mare sinceritate îți spun
prefer un singur drog
de sex féminin
Pe textul:
„stare de zăbrele" de Daniel Dăian
prea scurt
pacat, detenta metaforei de la sfarsit merita mai mult
" imediatul meu/ in tine"
Pe textul:
„[ne lovim înspăimântați]" de Daniel Dăian
poemul se inchide perfect
silaba ultimului vers e dureros de frumoasa
Pe textul:
„[la un moment dat au început să se iubească nebunește]" de Daniel Dăian
se pare ca stii sa cantaresti apasarea fiecarui cuvant
metafora e la ea acasa
"am dreptul să te surprind
să te arunc prin mine
până la ultimul cuvânt"
Pe textul:
„[alunec printre riduri]" de Daniel Dăian
imi place cum scrii
am remarcat paradoxul acestui vers
"din coastele mele cineva a construit o mamă"
Pe textul:
„[mă las mângâiat de nota a șaptea din portativ]" de Daniel Dăian
mi-a placut tacerea acestui poem
samburele de poezie din versurle tale pare un adevar tangibil
am sa citesc si alte poeme pentru a vedea daca e un adevar repetabil
felicitari !
"printre zâmbetele unui război civil
sunt cuvântul tău preferat atunci când privești"
Pe textul:
„[îți refuz întunericul]" de Daniel Dăian
ma bucur pentru starea de bine
e un semn de recunoastere
Pe textul:
„epistolară" de Anca Anghel Novac
e ca o trecere sper un alt poem
e o invitatie la o alta citire
" ea/duioasă păși într-o altă poveste"
Pe textul:
„pârguire" de Vasile Pin
exista insa o disproportie intre titlul prea lung si dimensiunea poeziei
e doar o parere
Pe textul:
„plagiam buzele tale adâncite pe gura mea" de Ștefan Petrea
emana multa angoasa
un poem care nu lasa loc nci unei sperante
asa sa fie ? poate ca nu
Pe textul:
„litere cu ochi însângerați" de Nuta Istrate Gangan
mai degraba despre reprosul unei prezente, poate ma insel
faptul ca scrii asa ma mira din ce in ce mai mult
astept sa mai scrii
Pe textul:
„Noapte albă. Ianuarie negru," de Bot Eugen Iulian
Domnule Firica ati avut dreptate. Bi-oloaga rau trebuie sa fie viata asta daca a indraznit sa va rapeasca dintre noi.
N-am sa aprind nicio lumanare. In schimb am sa pun plimb o floare pe bordul masinii in semn de doliu.
Dominique
Pe textul:
„Despre Adrian Firica si atat" de noemi kronstadt
Pe textul:
„matinal" de Anca Anghel Novac
Pe textul:
„elipsă" de Anca Anghel Novac