Sătulă de timpul frumos de afară
Lătrată de toți vagabonzii din stradă
Cuprinsă de friguri, izbită de gânduri,
Bătută de soartă
Ascunsă de vântul turbat de afară
Răpusă de ghinduri uitate în
să nu mă lași să sting lumina
să fug, să plâng, să sar din lanț,
să nu mă lași să sting privirea
mai palidă decât un laș
să nu mă lași să fug din beznă
- E libertatea care-o am !
să nu mă
să nu îmi spui că nu-ai cuvinte
că nu mai poți, că nu mai stai,
să nu mă minți doar știi cum luntrea
se umple și dispare-n larg
să nu te duci fără de mila
pe care mi-ai purtat cândva,
nu am
sunt neam, istorie și grai
sunt limbă, voce și’ al meu plai
sunt tot și toți ce mă’ înconjoară
sunt tu, sunt el, sunt ea…
sunt a mea țară
sunt cântecul din a mea țară
sunt un picior înfipt în
AM