Poezie
futil
1 min lectură·
Mediu
Îmi imaginez o dimineața simplă. Poate fi cu tine. Sau nu. Tu oricum ești mereu în ideea de aer. Lucrurile simple rămân. Așa mi-ai spus. N-am făcut altceva decât să prelungesc gândul că nu vei pleca niciodată. N-am aruncat scrumiera de pe balcon, deși mă enervează asocierea asta de rest cu prospețime. Las ușa deschisă. Aerul tău circulă prin încăperea în care pescărușii își aruncă țipetele ca într-un container cu uraniu. Înăuntru nu mai e loc decât de explozii întârziate, cum spuzeala unui pojar ce te înghite încet fără să poți face mare lucru până scapi. Nimic mai simplu. Va trece. Dai din umeri, suporți fatalitatea și înghiți aerul acelorași dimineți egale în subsolul unei conștiințe. Și circuli...
0101.710
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ana sofian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 1
- Actualizat
Cum sa citezi
ana sofian. “futil.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ana-sofian-0039223/poezie/14171093/futilComentarii (10)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ASîn ceea ce privește existența!
Din punct de vedere al formei, am gresit eu cand l-am incadrat la poezie. Am o serie de scrieri care sunt realizate mai degraba sub forma unui monolog directionat spre o "dublură". O sa incerc publicarea lor aici si astept pareri. Sunt un fel de file de jurnal, mai degraba. Multumesc de semn. anna
Din punct de vedere al formei, am gresit eu cand l-am incadrat la poezie. Am o serie de scrieri care sunt realizate mai degraba sub forma unui monolog directionat spre o "dublură". O sa incerc publicarea lor aici si astept pareri. Sunt un fel de file de jurnal, mai degraba. Multumesc de semn. anna
0
DVDistincție acordată
-Ai întârziat?
-Nu. Ai venit la fix.
Din aceste două enunțuri este compusă ideea de baza a poemului. Instantaneu inspirație. Scrumieră aruncată în aer. Lăsarea ușii întredeschisă ar fi fost mai logică. Imaginea lui asociată cu imaginea pescărușilor condamnați. Spre final prozopoemul este total, "nu mai e loc decât de explozii întârziate". A început coborârea. Spre o altă realitate irealitate. Obișnuire ca dezobișnuire. Pojarul focului ori ale ultimelor combustii din marea iubire. Îmi place datul său din umeri: "suportă fatalitatea. Mereu a încercat să fure rețeta chifteluțelor de la bucătăria Crasty Crab din "Spongebob". Glumesc.
-Nu. Ai venit la fix.
Din aceste două enunțuri este compusă ideea de baza a poemului. Instantaneu inspirație. Scrumieră aruncată în aer. Lăsarea ușii întredeschisă ar fi fost mai logică. Imaginea lui asociată cu imaginea pescărușilor condamnați. Spre final prozopoemul este total, "nu mai e loc decât de explozii întârziate". A început coborârea. Spre o altă realitate irealitate. Obișnuire ca dezobișnuire. Pojarul focului ori ale ultimelor combustii din marea iubire. Îmi place datul său din umeri: "suportă fatalitatea. Mereu a încercat să fure rețeta chifteluțelor de la bucătăria Crasty Crab din "Spongebob". Glumesc.
0
ASnu i-a ieșit, pentru că avea hibe- nu-i plăceau chifteluțele!!!Glumesc și eu. Am folosit așa un ton de glumă dar amestecată cu ironie ca să subliniez că unele întâmplări rămân vii chiar după ce se consumă.și se întâmplă asta și la nivel de idee, dar și obiectual, grație unor rutine. Multumesc, Dragoș!
0
CȘDistincție acordată
Dragă Ana, din această dorință simplă ai creat un text ca o mini piesă de teatru. Foarte reusit proz-poemul! Felicitări!
Mai scrie așa în forma asta.
MM,
0
IEDistincție acordată
Frumos. S-a potrivit cu o stare foarte ok, ca sub feeling. E scurt ”sisific-semi”, discursiv e chiar foarte relaxant, printre, ceea ce dă o stare de percepție interioară tocmai optimă.
Și eu aș schimba titlul. Nu se potrivește cu stilul de idei al textului. Tocmai futil nu e...
Stea!
Și eu aș schimba titlul. Nu se potrivește cu stilul de idei al textului. Tocmai futil nu e...
Stea!
0
ASmulțumesc. E o serie lungă pe care nu am prea expus-o până acum!
0
ASmulțumesc! Cumva la mansardă a fost ideea e neînsemnătate a persoanei care tocmai ce a ieșit pe usă. De aici titlul...
0
IEAna, da, dar rămâne parfumul trăirilor, care este frumos, pentru asta să îi mulțumim, și eu m-am regăsit în text care e perfect.
0
ASîncă mai duc războiul pe umeri și de ce ul în brațe. Mulțumesc!
0
nu înțeleg de ce “futil” când tot poemul propune o emoție atât de puternică, cu un ușor aer al resemnării, dar numai ca o auto încurajare
este un poem foarte bun
nu îmi place forma
și îl nu prinde (în înțelegerea mea) titlul