Poezie
Nedumerire
literatură pentru copii
1 min lectură·
Mediu
Stau așa și mă gândesc
Ce-i un suflet omenesc:
E un abur ce se lasă
Pe covoarele din casă?
Ori e roua de pe flori
Sau steluțele sub nori?
Vioreaua dimineții,
Aerul curat al vieții?
Nu știu. Încă n-am găsit.
Sunt tristuță. Ați ghicit
Tot aștept pe Dumnezeu
Să-mi explice...apoi eu
Îmi voi pune suflețel
Pe-o parte de bilețel
Să-i dau drumul sus...să zboare
Pân' se va lovi de soare
Cioburi de lumini curate
Să se-aștearnă ici, pe carte..
031474
0
IG