Poezie
azilul tuturor semnelor 12
1 min lectură·
Mediu
în urma dialogului
am constatat că e mai bine să te arunc
dincolo de orice îndoială
e o certitudine că exiști
trunchi de copac ce mă sprijnă
când sunt obosită
mi se pare că devii omul din oglinda
ce-mi privește chipul
mi-am lăsat teama aruncată printre ierburi
de aceea cântă greierii
în serile lungi de vară
pe lângă casa ta copil de pripas
înfulec din cuvintele întinse peste gard
știam că-ți place libertatea
m-am înșelat
doar caii sălbatici își toarnă fuga
peste dealuri
tu nu ești decât întrebarea răspunsului meu
când învăț să-mi croiesc drum
prin lanul verde de grâu
despre care-mi povesteai deunăzi
011.155
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ana sofian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
ana sofian. “azilul tuturor semnelor 12.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ana-sofian-0039223/poezie/14159435/azilul-tuturor-semnelor-12Comentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Cine capătă “certitudinea că există”, îşi conştientizează permanent viața, se identifică cu conştiența, nu se lasă în voia sorții, îşi controlează mintea şi viața şi îşi consolidează reperele, iar incertitudinea de a exista se manifestă la cei care apelează frecvent la escapism, dezconştientizare şi absență din viață, captând “îndoielile”, ambiguitățile, aleatorul şi fortuitul.
0