Poezie
salată din șase roșii faci, eu poftesc
1 min lectură·
Mediu
să scrii despre roșu nu e la îndemâna oricui
deși poate părea facil să vorbești despre pepeni
inimi și maci aruncați la întâmplare
ne lăudăm cu obraji roșii de sănătate
când suntem doar niște becuri de ambulanțe
gata să-și transporte accidentații
pe noi nu ne mai descarcerează nimeni
vom sta așa la marginea unei artere
unde viața o ia mereu de la capăt
mare minune să nu ne spargă unii capetele
când ne însoțim cu strigătul de sirenă
se calcă peste rănile unde sângele își spune încă povestea
pentru vindecare nu sunt resurse
e gol în locul
unde o inimă prinsă-ntr-o mare de lampioane aprinse
e resuscitată pentru că ar dori să-și ia zborul
024.910
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ana sofian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
ana sofian. “salată din șase roșii faci, eu poftesc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ana-sofian-0039223/poezie/14077059/salata-din-sase-rosii-faci-eu-poftescComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ASrectificat, din păcate titlului îi datorez o realitate; mulțumesc pentru sfat și trecere
anna
anna
0
nu e timpul potrivit pentru bandaje
lăsăm totul la vedere
ochii roșii de atâta plâns
ceva toamne
și-o petală de roză furată din parcul
Si as gasi un alt titlu, pentru ca textul mi se pare degajat si bun, fara prea multe inflorituri, asa cum ii sta bine unui garou.