Poezie
consecvență
1 min lectură·
Mediu
din ușa cochiliei
dimineața asta îmi pare un gulliver
bun și îngăduitor
mă scutur de coșmaruri
prinse-n hârtia nopții,
foșnesc și acum
prin labirinturi
căutând ieșirea
mi-ar fi plăcut să mă desprind
albă
ca ziua în care mansarda s-a umplut de fluturi -
semne de pace strivită de ferestre închise
alunecasem argintiu –
fluviu sub mâna care împărțea fumul
țigările tale pe sfârșite
doar una, una mai spuneai
știind că-n ceața aceea aveai să mă cauți -
lumină prinsă într-o literă arcuită...
încă mai citești, iubitule,
ultimul rând nu e desprins din mine
044110
0
imi place imaginea fumului de tigara, as fi jucat mai mult acolo
ultimele doua versuri sunt grabite, dupa parerea mea. :)