Poezie
De ce sa mai sper?
1 min lectură·
Mediu
De ce sa mai sper?
Sa indraznesc sa mai visez la un apus?
Sau, cine stie, la un rasarit?
Un inceput...
Degeaba...
Un an, acum al doilea,
Si tot nu reusesc sa ii dau drumul.
Am plans, am ras, nu m-am opus
Magnificilor zei.
Si am inteles.
Atunci, de ce mai sper?
Nu inteleg, sau poate ca inca nu vreau sa o fac.
Mi-e frica, intr-un colt adanc,
De lumea fara vise si sperante.
De ceea ce va deveni la urma lumea mea.
Sufocanta, asa cum a mai fost.
Dar mi-a ajuns privitul inapoi!
E timpul pentru altceva!
Sa imi creez o alta lume?
Degeaba... tot nu reusesc...
Oricat as incerca,
Speranta se-ncapataneaza sa traiasca.
Sa lase vid in urma, sa moara ultima.
Si totusi moare...
014376
0
Pentru că distanța dintre un răsărit de soare (astronomic vorbind!) și răsuflarea speranței (ce-i drept de atâtea ori întretăiată!) este \"valoric\" egală cu un nou zbor!
Genetica, cu genele ei lungi și spiralate flirtează cu spiritul unei locuitoare ale Tarrei:
- \"Mâine este o nouă zi...\"