Reversul lumii
Eu fur flori... Dar nu ma simt vinovată, Pentru că știu că o fata, Se lasă furată ușor De culori... Și dorm după masă. Alții ar spune că somnul îngrașă, Dar eu știu mai
O seara
Când ploaia plânge pe chipul tău O ceață rece îngheață timpul rău Și tot ce ramâne E un glas în lume Ce cântă să cheme Puterea ta... Când seara cade pe aleea de tei Iar pașii tăi îi
Snake
Ești firul de praf care se sperie și fuge lovit in structură de sunete formate din sute și mii de linii șifonate ,invizibile, de frecvențe. Aș putea sa fiu vulpea flămândă de gustul
eleva
Am un inel pe deget la mana dreapta. Mă refer la forma lui alungită, scoica sidefată în verde și albastru, la tine, care privești drept spre noi ca un bătrân sihastru. Și poate e păcat să te
Aerius
Eu plec. Momentul a venit, să cad; Dar totuși să respir. Să stau, Să văd o ploaie caldă,în petale ruginii Și umbre dese, cu sclipiri cărămizii, Se-aștern ușor pe chipul tău... Tu
Iubind
Prin noapte stele mii își cântă scrisul Iar tu ținându-mă în brate, ai adormit Trăirile din mine sunt ca visul Și sărutări fierbinți ce am primit. O clipă a fost de-ajuns să ard fără cenușă
nelinistea din cerul roz
războinicul luminii mele ce cale din răscrucea viselor sa las in lumea din lăuntru? geamul din pieptul cerului s-a aburit... si fata din castel de sus, de-acolo;
in oglinda Destinului
Ca Umbra...fug ușor prin munții unui nesfarșit coșmar totul in jurul meu e-atat de negru si amar! Nemurirea... EA poate fi suspinul Dar NU! Uitarea nu alunga un destin;
