Te iubesc (2008)
Te iubesc așa cum un copil a descoperit lumea Întâi a plâns. A plâns pentru ce-a fost și ce-o să fie, A plâns pentru nimic și n-a știut de ce; Nu avea nume. Apoi a deschis ochii și a văzut
Oglinda (1998)
Stăm față în față: eu și cu tine. Noi doi și oglinda de argint dintre noi în care fiecare se reflectă pe sine. Tu cu ochii albaștri ca marea văzută de departe, eu cu ochii verzi ca marea văzută
Îngerii decăzuți (1998)
Ieri îngerii decăzuți și-au îndeplinit formalitățile de plecare în viață, fiecare pe drumul lui. Cel mai rău dintre ei a plecat pe ape. A alunecat pe Cuiejdi în jos, apoi cu pluta pe
Învinsul (1998)
Învinsul își rostogolește căpățâna pe asfalt și absent îi trage câte un șut din corner. Se simte abătut și plin odinioară de gânduri, acum și le rostogolește absent pe asfalt. În căpățâna
Mesteacănul (1998)
Într-un copac am auzit odată inima ta bătând. Era un sunet slab - o supărare grea te-apasă și te-ai închis în scoarța aspră ca-ntr-un mormânt. Am cuprins trunchiul subțire cu brațele - era
Rex Damnatus (1998)
Am întins azi masa pentru rege să se ospăteze din ea în blestemele mele. Tiranic va bate din palmele mari și va voi să-i cânt iar eu îmi voi scuza răgușeala și voi acuza și-o
1 Martie (1998)
Astăzi pentru prima oară doresc să mă plimb pe acoperișuri ca o pisică aristocrată să le spun tuturor să nu îndrăznească să mă urmeze. Azi pentru prima dată m-aș plimba pe țigle și-aș arunca
Statistică (1998)
Lăsați prietenii să vină la mine vreau să-mi număr degetele de la mână - nu cred că mi-a dat Dumnezeu mai mult de două. Ce ironie ! Două degete să le țin în \"V\", cu semnul victoriei să opresc
Muncă voluntară (1998)
M-am obosit atâta să gândesc zilele astea și zău mă-ntreb de ce-am făcut atâta efort când alții o duc mai bine decât regește nefăcând altceva decât să mănânce, să doarmă, să-și bage trei degete-n
Probă incriminatoare (1998)
Mi-a rămas un colț de-al tău în picior și țin să-ți aduc la cunoștință că am să-l păstrez pentru evidență peste vreo câteva zile când sosește citația pentru Judecata de Apoi. Am să le spun c-am
Tu în oglinda mea (1998)
Mi se pare mie sau tu chiar nu pricepi? E vorba numai de tine acum și te rog să nu te prefaci. Te-am văzut cum te-ai mințit singur și chiar ți-ai făcut din ochi. Ești parșiv. Te-ai mințit pe
Altă autobiografie (1998)
Eu încep întotdeauna o propoziție cu \"Eu\". Mi-aș pune și stea în frunte să mă iubesc mai mult, dar zău că mai mult de atât nu se poate. Ar însemna să mă sinucid din prea multă dragoste pentru
Barul (1997)
În bar fumul e gros cât lâna Iar oamenii-s obosiți și cam beți, Prietenii mei râd în neștire, Se ghicesc unii pe alții prin ceți. Atmosfera e densă, dar calmă, Și-i bine, atât cât se
Clasa (1997)
Prin clasă se agită aberații forțate Foșnesc obositor sub neon Inspirația literară se scurge Fâsâind nostalgic ca un balon. Populația-n sictir se-nconjoară Și brațele bărbia susțin Căscături de
Introspectivă (1997)
Mă doare tăcerea din mine Și faptul că nu cred în durere Simt că nu simt și mă doare Tocmai violența tăcerii. Mă intrigă indiferența din mine Și faptul că nu mă intrigă nimic Mă tem că
Rătăcire (1997)
Cărarea mi se deschide în față Picioarele mă poartă în neștire Mă duc la nicăieri. Mă bate vântul din spate Destinul mă poartă orbită Legată la ochi Și m-am trezit la răscruce Între zeci de
Aqua (1997)
Stau pe malul apei Cum stau de obicei Și-i admir unduirea. Mă asemănam într-un timp Cu ea prin limpezime, Acum doar prin răceală. Privesc unduirea cenușie Ce seamănă cu sufletul meu Și mă
Revizia finală (1997)
M-am uitat în mine Acum, la revizia finală Și n-am văzut nimic Să fie deranjat. Am început examinarea, Fiecare lucrușor în parte, Cum fac de obicei. Am doar o mică tuse, Un pic de
Epuizare (1995)
Mă doare fiecare clipă Și fiecare secundă departe de tine Mă arde, mă sfâșie, Mă descompune în mii de fâșii putrezite Și timpul ros de molii a murit. Mă înfiorează fiecare gând către tine Și
The Apocalypse (1995)
The road to hell is full of traffic And black like never was before Is strange that never was so long And hard to believe now is so crowd But people still run to the Desert Land Keep trying to
Drumul lacrimilor (1995)
Urmărește drumul lacrimei tale alunecând pe obraz și încearcă să înțelegi rațiunea ascunsă din fiecare lucru. Picul de apă sărată izvorăște din ochi și ustură în inimă, umezește genele și
Marea (1995)
Un strop de apă sărată A căzut în mare Și marea s-a tulburat. Un strop, unul singur Și din albastră s-a făcut verde Și-a început să se izbească de stânci. Stropi mari, sărați, se prelingeau pe
Valuri (1995)
Mi-e dor De fiecare fir din părul tău De fiecare zâmbet. Te văd Printre crestele de val Și te admir. Nu te-ai schimbat prea mult... Nimic nu s-a schimbat. Te-aștept la fel de mult Ca
Am 16 ani (1995)
Am 16 ani Cu toții avem Și nu mai știm Că ne-am pierdut Copilăria. Am 16 ani Cu toții avem Și suntem plini de ură. Nu mai avem iubire, Nu mai avem speranță Și nici dreptul la lacrimi. Am
Primăvară (1995)
E cald afară, și-i soare Și râd fericită Suspinul îl înăbuș într-un chiot De bucurie. Gânduri aleargă nebune, năvală... E cald afară, și-i soare, Dar mie mi-e rece De ploaia din inima mea.
Picaturi (1994)
Plouă încet și picătură cu picătură se-adună în inima mea și plânge. Fiecare strop ce se-adună-i o lacrimă iar sunetul ploii adormite se răsfrânge... în inima mea. Nu-mi place ploaia dar
