Din ieri…
Veneam pe un drum presărat cu amintiri.. paseam si priveam. Priveam o balta de culori aruncate aievea asupra capului meu…Nu vedeam nici o sclipire, nici măcar o umbra.. totul era gol,
Te vreau,te uit si te iubesc...
Priveam ochii trecutului
In care mi te-oglindeai...
Zambind mi te-aratai
In vis prezent,
In clipa sura a zilei de ieri,
In aura marina a
5 februarie 2004- ziua unei persoane care mi-a schimbat viata pentru cateva zile. Alin. E singura persoana care m-a facut sa ma simt eu, sa simt ca traiesc, sa pot sa zambesc chiar fara motiv.
Nu stiu daca ceea ce scriu eu foloseste cuiva, cu atat mai putin daca place cuiva. Ceea ce m-a surprins placut a fost faptul ca exista totusi persoane, putine le numar insa care ma sustin. Am scris
Pierzanie.
Pierduta in confuzii dement ametitoare ,
desalata in ape purpurii amagitor fructoase
Tes o destramare lenta
A amintirii pierduta in dune de nisip african
arzand in ploi acide ce-i
Zambesti fiinta fada
Acum in ceasul mort
Si razi in decibeli rebeli
Ce nu-si gasesc minutarul.
Si-nfloresti intr-un sfarsit
In taine amare din zi
Te-mbraci in straie de purpura
Si-n aur
AC