Si lampa lumina continuu
Fara sa-i pese
Ca mie-mi place pe-ntuneric
E nebunie-n noaptea asta fara luna
Ori sunt doar eu nebuna
Vreau doar sa fiu iertata
Nu nu mai lupt
Nu ma mai
Vad ziduri strambe
Si totul este parca stramb si slut si omenesc
Nimic nu trece pragul
Intre oblic si drept
Suntem o lume obsedata de pozitii
De morala si de vreme
N-ai vazut ploaia - bate
Inchid ochii si in fata mea
Pe loc un coridor intunecos s-a inchegat
Pornesc prin el cu tampla stransa-n teama
Curand in departare apare o lumina
Si tot ce e in juru-mi incepe sa se miste
Fara
Aceasta neintrerupta frica de lumina
Este ca lava unsuroasa a unui mic vulcan
Ce-ncet spre mine suspinul si-l trimite.
Nimic nu este clar in a mea minte
Caci des si pe la spate
O teama de
E noapte.
Imi place noaptea si tistetea ce ma inconjoara
Si vreau sa strig ca totu-i un mim mic.
Scufunda-te intr-o oglinda de-ntuneric
Si-abia apoi imi vei putea-ntelege
Aceste sentimente
Se pare ca totul s-a sfarsit
Dar nimeni acest sfarsit nu vrea sa-l vada
Caci el e doar in mintea mea.
Se pare ca si iubirea s-a topit
Dar oare poate crede asta cineva?
Eu plang si-n ochii mei
