Poezie
In casa bunicilor
1 min lectură·
Mediu
Dimineata se dizolva in ploaie
si \"afara\" parca e acuarela
pe care un copil a varsat apa.
Miros de praf caldut si umed
in odaia unde doarme o pisica
ce n-are cap si n-are coada.
Ti-ai tras fotoliul langa geam
sa vezi si sa auzi mai bine,
alaltaieri si ieri acolo a ramas,
maine, poimaine acolo va ramane.
O poza-n alb si negru inramata,
O carte-nchisa, o lampa prafuita,
Un sal cu flori si o scrumiera,
Si-un ceas oprit... oricum nu mai mergea
In vremea cand voi mai erati
Si tu bunic, si tu bunica.
003.407
0