Mediu
azi nu am inspirație deloc
toate țipă în mine
oasele mi se strâng într-un urlet greu
dincolo de lumea asta împuțită de aici
pielea îmi miroase a oraș greu
gândurile le țin bine strânse în lese groase
să nu scape
să nu vuiască dincolo de zidurile mele înalte pline de graffiti
fericirea astăzi nu se măsoară în zâmbete
nu, doar în sexul țipetelor care mă inundă
apoi mă gândesc la lipsa recunoștinței
alții n-au
alții nu pot
alții sunt săraci, goi, mizeri
îhâââ
și alții sunt hoți, ticăloși, viciați, scursuri
și nu au gânduri de niciun fel
se trezesc dimineața cu satisfacția voluminoasă a lanțurilor groase de aur care le inundă gâtlejurile de boi
și piepturile de animale nețesălate
de ce eu?
o întrebare tâmpită veșnic fără răspuns
că așa E
Dumnezeu nu ia și nu dă la întâmplare
totul are un rost
bla bla bla bla
așa crede și ăla care stă în benzinărie cu burta dizgrațioasă ieșind dincolo de centura de 200 de parai furați cu 3 zile înainte
așa crede și aia care nu a depus vreodată vreun efort pentru cineva drag
habar nu are ce e aia
vrea doar la Gucci și Vuitton
se plimbă cu geanta de mii de euro și te sfidează pe tine
orice fraieră care termini o facultate cu 10
și ce proastă ești că mai te zbați și pentru niște țânci
când lucrurile pot fi atât de simple
ai un cocoș care face El ouă de aur
și ți le aruncă așa dimineața după ce cântă întruna pe creierii tăi fashion-iști
lumea toată a devenit un sex
unul mare, vulgar, greu mirositor
ne acaparează pe toți și ne înfulecă în parada asta nefolositoare
anul două mii și ceva
anul în care moda e
să nu ai deloc bun gust
să bagi în tine la MAC sau KFC sau cum le mai spune
am auzit una grozavă
la unul dintre astea
iei bon pe care ai cod pentru toaletă
în traducere liberă
mănânci la ei pe bani, iar ei te răsplătesc pentru FIDELITATE prin permisiunea de a le înapoia bunurile sub altă formă
tot ”la ei”
îmi imaginez un bad boy
merge pe la ăștia
se tunde cuminte
apoi face pipi pe cod
și pleacă acasă fără cântec, chitară sau vreun chef anume
dai drumul la TV, greșeală mare
pițipoance, știri cu oameni mari care ucid de toate
de la alți oameni până la vise
prostie, corupție, bâlci
apoi închizi repede
asculți un pian și începi să mai speri
dar a venit acasă ”ăla” de deasupra
auzi doar un scârțâit macabru
știi, simți în plexul solar
că astăzi e ziua în care simți nevoia
să îți ”despuți” venele de lume
002.681
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alina Maria Ivan
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 448
- Citire
- 3 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Alina Maria Ivan. “Despuțirea venelor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alina-maria-ivan/jurnal/14093650/desputirea-venelorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
