Iubire la micul dejun

mă trezesc, apoi lipesc tălpile de parchetul de lemn te caut în prima rază de lumină care bate în geam nu vreau să mă ridic, iar tu departe primii pași mă duc spre tine deschid toate ușile până când te zăresc mâna mea atinge mâna ta nu spunem nimic stăm așa lipiți ca doi prunci în uterul cald acum iau micul dejun din tine nu am nevoie de suc natural de portocale de semințe de in sau de cremă de avocado cu pâine prăjită știu că atunci când ne dezlipim începe ziua ea ne duce departe unul de celălalt dar vine iar dimineața lumina ei miroase a tandrețe tălpile mele se lipesc din nou de parchet te caut ca o somnambulă te găsesc te respir mâinile se unesc ca într-o mică rugă îmi iau micul dejun de iubire lumina năvălește peste noi mii de zile aceeași rețetă