Poezie
codițe de leac
alma
1 min lectură·
Mediu
"să mă cauți în tine ecou"spunea Alma
pe marginea lumii în echilibru perfect
cu brațele deschise ca niște aripi gata de zbor
inspira cu nesaț își umplea plămânii cu soare de mai
și zâmbea ștrengărește
"cerceii cei mai de preț sunt roșii și dulci precum prima iubire"
striga ea apoi în vreme ce se rotea cu părul în vânt
mai repede mai repede mai repede
un adevărat titirez
poate-aș fi râs
în hohote și din toți rărunchii așa cum se râde la vremea cireșelor
dar pe atunci eram foarte bătrănă și nu pricepeam micile bucurii ale Almei
îmi construisem *o bibliotecă de ceaiuri și leacuri băbești*
eram preocupată să citesc și să uit despre toate mereu
iar roși-inimoși cerceii Almei în ochii mei aveau doar codițe de leac
pe care le așezam tacticos la uscat pe o bucată de ziar
de luni până joi întotdeauna de luni pănă joi la apus
sub umbrar
001487
0
