așteptare

A fi mereu inaintea cuvintului inseamna a fi in sunet, in suflet, in spirit. \"Unii intr-altii\" inainte de a fi conceputi ca separati de celalalt, pina la confuzie, fara limite, nimic diferentiat,d ecit atunci cind \"dalta\" isi spune cuvintul. Orice este potential se manifesta intr-un viitor anume. Piatra isi aminteste ca va fi fiind statuie. Spiritul isi aminteste ca va fi fiind corp.

In citeva versuri, Alin, mi-ai re-deschis universuri.
Multam pentru placerea de a te fi citit si pentru transparenta apelor tale.

Drag, Ela

Citesc in atat de multe feluri poezia ta ca nu stiu de unde sa incep. O sa incep de la \"aflati\" care poate fi citit deopotriva ca imperativ sau ca indicativ, asadar ca indemn sau ca simpla constatare. \"Unii intr-altii\" sau \"eu in mine\"? sau \"eu in celalalt\"? Fiecare asteptam fie sa ne descoperim, fie sa fim descoperiti de altii. \"Inaintea\" - prepozitie devenita adverb prin mutatie de sens fara schimbare de forma imi pare bine venit, semn nu de anterioritate, ci de latenta, forma perfecta care asteapta dalta sculptorului spre a iesi la iveala. Potentialitate pura, ca semintele de flori de camp. Ce va inflori? traista ciobanului, coada randunicii, mac sau simplissima papadie?
Text plin de esente.
La recitire,
N.

Mulțumesc pentru tălmăcirile atente. Și pentru curiozitate mai ales, căci ea se află \"înaintea\". Lucru esențial.

Un mic detaliu, poezia asta (sau ce-o fi) de fapt nu are titlu.