Poezie
Acolo ar fi trebuit să fie
I\'m standing on the edge of me
1 min lectură·
Mediu
îți vor spune
acele copite
trop trap
praful îl bat ca-n somn
tu trebuie să fii
bărbatul
cu fața arsă
spre nord
ar putea fi o nevastă cu ciorbă pe masă
în miros cuminte de rochie
de casă ce minte mâinile
tale goale
nori se aleargă flote
turbate
aduc
gândul
pe-o traiectorie
spre un satelit și-napoi
pe pământ
ciudat
e atât de pustiu doar calul e viu
și teama
dar
lumea e mică
destul de mică s-o ții în palmă
drumul se-ntinde la nesfârșit
în întuneric
înghețat
ochiul înghite
aventuri refugii absențe urgențe lașitate tristețe
plecări
tot
niște evadări
niște drumuri
copitele se opresc
dincolo de barieră
trecem
peste o altă lume
e un loc liber în viața ta
acolo ar fi trebuit să fie un război
mai devreme sau mai târziu
032.727
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- alice drogoreanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 41
- Actualizat
Cum sa citezi
alice drogoreanu. “Acolo ar fi trebuit să fie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alice-drogoreanu/poezie/216072/acolo-ar-fi-trebuit-sa-fieComentarii (3)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
recunostinta
\"sa scrii un poem inseamna sa incerci o magie marunta...\"
cam asta face alice aici - o minimagie // nuante inedite // acea iminenta a unei revelatii care intarzie sa se produca
dap