Poezie
pantofi
And you know that I\'m gonna be the one who\'ll be there
1 min lectură·
Mediu
de fiecare dată
lumina dimineții îți schimbă fața
îți încinge instalația aia
de-i spuneți voi inimă
ies aburi din tine
ies
gândurile tale
sacrificii rituale
la prima cafea
amiaza te aduce în paturi
prinse în cuvinte de coate
gânditoare
cărțile îți joacă
piese absurde
defilând printre
vin gheață și o căldură suspectă
în stomac
în pragul nopții
nu-mi bate la ușă
aici
nu trebuie să-ți dau un semn
tu uită-te la dragostea ta
ți-am scris-o pe mâini
dă-le
cui
și
le
prinde
de
suflet
Aud ce spui tu fato
aud tot ce spui
printre bolovani înghiți
drumul
cu noduri
zi noapte zi noapte zi
Te aud
aruncă-te printre oameni
ți-am trimis pantofi
063.909
0
ți-am trimis pantofi
Hmm, eu inteleg mai altfel [ my twisted mind, ya all know ]
Si aceasta perspectiva imi \"sopteste\" ca TU insati esti o pereche de pantofi, trimsa altora, ca un ajutor, nu te afli intr-o perpetuua ratacire printre bolovanii drumurilor noduroase.
Mentionez ca nu trebuie inteleasa ca o \"injectie gratuita de optimism\"...doar aparuta din imaginile evocate aici.