Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Ultimul port

confession of a sick lover

1 min lectură·
Mediu
simt
cum
mă îndepărtez
ca un vapor de un port nocturn
luminile lui mor lent într-o dramă blândă
umbra punea stăpânire pe casă
amprenta ei se duce
odată cu fiece bec ars
cu orice muc de țigare abandonat în oricare ochi de geam
orb
patul nostru
are cearceafurile din noaptea în care ai ieșit definitiv din ele
părul tău s-a încrustat adânc în urzeală
mă tăvalesc în miros
și știu că nu e decât disperare
nu-i decât aerul jegos
al dezolării
în care te-am strâns să te respir
ca un aurolac din pungă
aliniez cadavre de sticle
una
câte
una
soldații mei de plumb armata mea
prin ele privesc auriu
pereții din care aș vrea să văd
ieșind
auriu mâinile tale
nu ies nu-s decât urmele de sânge
urmele pumnilor mei
inspir lent
expir de ce?
sunt în larg
un pat în derivă
dincolo
un port care se lasă încet încet
în întuneric
0163.153
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
153
Citire
1 min
Versuri
37
Actualizat

Cum sa citezi

alice drogoreanu. “Ultimul port.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alice-drogoreanu/poezie/212486/ultimul-port

Comentarii (16)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@sophie-polanskySPsophie polansky
mi-a placut aceasta melancolie usoara si neviolenta, soldatii de plumb, portul. ai niste reprezentari autosimbolice frumoase aici. ¨inspir lent
expir de ce?
sunt în larg
un pat în derivă
un port care se lasă încet încet
în întuneric¨, de ex. strofa asta. de o parte ramai tu, de acelalata, vidul,
e un fel de strangere in tine insati,
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
medeea
aici nu e niciun strigăt niciun urlet
doar o îndepărtare
lentă
de sine
atât
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
medeea
aici nu e niciun strigăt niciun urlet
doar o îndepărtare
lentă
de sine
atât
0
UAUln Aron Alex
Confesiunea este bine legata si da senzatia leganarii... plecarile sunt dureroase... poate din iubire poate ca din
prietenie poate ca din copilarie... in ultimele trei poeme... Alice ceva ceva se pierde... \"ca un vapor de un port nocturn\"... Ulnul (a sick lover)


0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
uln
îndepărtările sunt o plutire
o derivă
mulțumesc de semn

PS.ce se pierde \"ceva ceva\"?
0
UAUln Aron Alex
N-am spus ca nu-mi place poemul... insa incepe sa-l ocoleasca patima focul tensiunea...acel mirific in care cuvintele se rostuiesc deplin... iti pierzi copilaria rostirii... iar in poem simt teama maturului ca n-o sa izbuteasca poemul... Ulnul rautacios!
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
nu credeam că nu-ți place
dacă marea mănancă din țărm nu o face cu patimă
e un fenomen lent repetitiv
decăderea nu urlă

acuma nu pot eu să răsucesc de timonă să vezi altă direcție
nicicum nicicând n-o să am temeri că nu-mi ies poemele
și știi de ce?
e ca și cum mi-aș face probleme pentru ceea ce vorbesc
zicerea înapoi nu-o mai iei
0
UAUln Aron Alex
Eu vorbesc nu de o frica a persoanei Alice ci de cea a potului caruia in timp incepe sa-i fie teama de cuvant
pentru ca in sinea lui poarta o istorie o increngatura de suflete, anii... poate ca poezia nu este doar limba in care vorbesti ori cel putin asa cred eu... drag Uln
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
așa crezi tu
eu cred altceva
toate variantele sunt corecte:D

dacă ți-e teamă de cuvânt unde și ce mai ești?
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
așa crezi tu
eu cred altceva
toate variantele sunt corecte:D

dacă ți-e teamă de cuvânt unde și ce mai ești?
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
așa crezi tu
eu cred altceva
toate variantele sunt corecte:D

dacă ți-e teamă de cuvânt unde și ce mai ești?
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
rog editorii să treacă la off comm multiplicate
mulțumesc
0
@traian-rotarescuTRTraian Rotărescu
Fie ca esti si port si vapor( nu vad de ce ai prefera sa tanjesti dupa unul din perspectiva celuilalt si viceversa)drama aceea \'blanda\' , pe langa faptul ca e o imposibilitate, arata ca de fapt se incearca o minimalizare, o acoperire, o deghizare a acelor germeni sufletesti din care a incoltit sentimentul tratat in ansamblul poeziei printr-o ironie voluntara care nu lasa decat o mica fanta de acces.

umbra punea stăpânire pe casă
amprenta ei se duce
odată cu fiece bec ars
cu orice muc de țigare abandonat în oricare ochi de geam
orb

Aici \"natura mea criticoasa\", neadormita, :) se-ntreaba de ce amprenta umbrei, nu se IMPRIMA din moment ce e in continua avansare, odata cu disparitia treptata a surselor de lumina, cum deja ai afirmat. E o contrazicere aici, acea amprenta s-ar fi sters, ar fi disparut daca acea camera ar fi fost luminata treptat si intunericul izgonit. Bine, ca ORICE umbra se existe, e nevoie si de o infima sursa de lumina care s-o proiecteze, s-o scoata din anonimat..dar, repet cu orice bec ars umbra avanseaza nu \"se duce\"...e ciudat cum atat intunericul cat si lumina îi sunt ubrei la fel de letale.
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
există momente
când nu-ți mai e nimic de folos
te duci la fel ca un vas în noapte
până nu se mai distinge nimic

salut natura ta criticoasă
muncește-o la greu!
0
@mircea-lacatusMLmircea lacatus
sä-tzi pui lanternä la pat cä eu noaptea merg la pescuit si barca mea a mare si grea sa nu dau peste tine ca degrabä te scufund cu pat cu tot eu o sa dau drumul la muzicä un vals
\"barca pe valuri\" sau asa ceva poate mä auzi si strigi ho nu se intra cu barca in dormitor!
apoi poezia e fainä imi place te pune pe hartä...si-tzi dä compas si busolä
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
cool
las patul
că ai tu barcă
tu ia sculele eu iau de băut
plus lanterna :)))
0