Jurnal
Nu!
astronaut down
1 min lectură·
Mediu
tu!
nu pune pasul aici
nu înfige steagul
e deja al meu fluturând
e posesiunea mea
doar eu stăpânesc flegmatic
fii tu distins
profund
anagramat de sus până jos ca și cum ai avea un tatuaj
care să marcheze ceea ce plimbi
privind lumea mea
îngăduitor
analizează
construiește ipoteze strategii și tentative
magritte avea un tablou The lovers
ăia 2 aveau capetele înfășurate
oare nu e așa?
cum se mai găsesc niște unii acum?
să încercăm cu mirosul?
visceral...hmm
nu te considera un astronaut
nu există o planetă în sine
și nimic de cucerit
poate doar
un steag zdrențuit ștergându-se de oameni pe strada lunga stradă fără sfârșit
o rațiune și o existență
umblătoare
și atât!
eu o să merg și-o să merg
o să mușc o să râd și
o să trăiesc
024061
0

imi placu, fireste, curgerea ca un ultimatum care devine sugestie si apoi se transforma in reflectie, domolindu-se cumva pentru a izbucni in ras, cu tot ce presupune rasul cesta.
cat despre nu, da, e o chemare de fapt...:)