Poezie
Înveșmântat ca păsările
1 min lectură·
Mediu
las în urmă locurile
unde am fost rănit
și dus în robie
numai pământul mi-amintește
că înălțimea e război fără sfârșit
cât de odihnitoare și puternice sunt turlele
acestor lăcașuri
zborul are escale
binecuvântate trepte
până sus
fi-vom și noi cândva
mai tineri mai vii
mai înalți.
024.290
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Mărchidan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 47
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Mărchidan. “Înveșmântat ca păsările.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-marchidan/poezie/14103137/invesmantat-ca-pasarileComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Dacă “zborul ce are escale” și duce către locațiile transcendentului, empireului, intermundiului și divinului, ar fi o dimensiune existențială, am fi “mai tineri, mai vii, mai înalți”, mai extraordinari, cu o vârstă mai lungă și cu o sănătate mai robustă.
0
pe care îl am în vedere în poem are astfel de escale. Depinde de noi să nu le ocolim.
Vă mulțumesc pentru lectură!
Vă mulțumesc pentru lectură!
0
