M-am nascut,
Imi astern in viata asa cum societatea ma lasa,
Incerc sa las ceva in urma mea,
pentru ca altii sa isi aminteasca trecerea mea pe aici,
Si-am sa mor,
Pacat!!!
PE VREMURI….,
am tremurat
Și tremur;
Că dus-ai fost și te mai duci,
Spre tot ce lași în urma ta,
priviri,
n-arunci.
Mă înfior să te cuprind
Și-n spațiu tainic să te-ating;
De-ai
Sunt cuib de renașteri,
Haiduc al străzilor pustii.
Să pot răzbate peșteri,
Cu mine port făclii.
Tu poți veni la mine
Și alți asemeni ție.
Câte-o scânteie-n treacăt
La mal să fie
Rămâne-vom martirii
Plăcerilor criptate
Pe cruce legământ,
În tainele iubirii
Acum și după moarte,
S-avem comun pământ.
De nu accepți chemarea,
Dorința-ți fie lege,
Dar
În trecut….
Universul arunca peste mine
O seară liniștită sau poate așa părea;
Freamătul dulce al nopții senine
În sufletul meu adesea intra.
Căutam în tumoarea liniștei sale,
