Poezie
revelatie in noaptea de Paste
1 min lectură·
Mediu
astazi am vrut sa intru intr-un cinematograf,
unul privat, deschis doar sambata de paznici cu cascheta
am vrut sa-mi cumpar si mie bilet
dar mai aveau doar unul
asa ca am intrat in buzunarul meu si-am pasit spasit
spre bariera sufletelor identice.
rula un film idiot, la inceput nu vedeam bine de mine
m-am convins si-am facut schimb de locuri
numai de locuri,
atunci m-am vazut pe ecran, am scuipat seminte prin coltul gurii
si mi s-a facut rau.
m-am luat de bratul stang si m-am sprijinit de pereti
decojindu-i de floarea cu doi gradinari,
am vomat pe ei, i-am facut sa tresara,
sa strige Hristos a inviat
si sa ma calce pe bataturi ca sa nu faca ceva pe suflet.
ei m-au condus pana la mormant,
m-au pus in sicriu cu fata in sus sa pot privi cerul,
am inceput sa-mi cant un mars funebru
compus de unul pe care parca-l chema chopin.
stai, stai, inseamna ca nu sunt singur
mai exista cineva care stie sa vorbeasca nu numai cu el.
atunci am inceput sa ma simplific in doua
unul a plecat cu coasta spre istorie
al doilea inca mai scrie acum
ganduri razlete pentru tine
024.188
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Iacob
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 197
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Iacob. “revelatie in noaptea de Paste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-iacob/poezie/42364/revelatie-in-noaptea-de-pasteComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SCSCsilvia caloianu✓Tocmai ma gandeam sa inchid segemntul acesta de lume haotica in care incerc sa-mi potrivesc gandurile mereu cu ale cuiva disparut deja si,cand colo: POC!, se desface un mugure cat o primavara!...(NU! Un ou de strut se desface si, puiul e deja mare si e deja cu capul in nisip!). Ce zarva printre cuvinte, ce provocare de ganduri! Cum as pleca acum , cand ma descopar pe mine intr-o alta ipopstaza, in care nu imi dadeam prea bine seama ca ar fi cu putinta sa exist? raman pe poezie.ro !!! Sa te citesc!
0
APDistincție acordată
Mi-ai inmugurit o intrebare nenorocita ca mugurele de bambus, care creste inauntrul tau pana ce te sfasie: de ce te mai pun in cosciug cu ochii spre cer, daca iti trantesc un capac peste fata si-l mai si bat in cuie?
Zace in fiecare din noi cel putin inca unul, uneori doarme mai mult, alteori te sperii de el si gandesti ca asa ceva nu se poate, ca esti nebun si incerci sa-l inabusi... si te lupti sa te dezintregesti... Unul e legat de pamant, altul de ceruri, dupa chipul si asemanarea Sa l-a facut pe om, apoi l-a imbracat in haine de piele...
Zace in fiecare din noi cel putin inca unul, uneori doarme mai mult, alteori te sperii de el si gandesti ca asa ceva nu se poate, ca esti nebun si incerci sa-l inabusi... si te lupti sa te dezintregesti... Unul e legat de pamant, altul de ceruri, dupa chipul si asemanarea Sa l-a facut pe om, apoi l-a imbracat in haine de piele...
0