M-a agățat singurătatea în cuier,
mi-a luat haina și a plecat să caute
un măr înflorit,
dar și cu umbră de odihnă.
Am râs de ideea de a fi
prizonierul unui cuier
pe culoarul dintre două
Eu plec în alt univers și până mă întorc
ai tu grijă aici!
A plecat și mi-a lăsat miliarde de galaxii
și planeta asta azurie.
Norocul meu că mi-a lăsat un pic de înțelepciune,
așa că
Întreabă-mirăspunsurile dacă pot
să picteze adevărul în stil academic,
suprarealist, sau în oricare alt stil,
pentru expoziția mea de cuvinte
cu vernisaj zilnic.
Ochii și urechile tale
Dacă eu sunt viitorul strămoșilor mei,
cum voi fi prezent în urmașii mei?
La ce-am primit, am adăugat,
nedescifrat, să fiu uitat,
minusculă particulă în A.D.N.
Aș fi o cronică
Eu sunt valul născut
din furtuna unei iubiri,
împins în largul vieții
de mii de respirații
mai mult sau mai puțin blânde,
luminat de soare, de lună și de fulgere
din zâmbetele
Ce mult se trăiește și se moare în jurul meu!
Ce mult se iubește și se suferă în jurul meu!
Mă mir ca prostul care se uită la luna plină
și s-ar juca cu ea football.
Mai gândesc un pic și
Privesc umbra ta de cenușă:
două iluzii ale unui singur cod de legi.
Ochii mei – complet de judecată
și creierul – coruptibilul procuror,
indignat îmi acuză trecutul.
La dosar, ca probă, sunt
Descarc izotopii sentimentali,
periculos de radioactivi
în mediul ostil.
Nu avertizez și las prostia
să moară în pachetul ei insipid
cât mai departe de mine.
Dar ce frumos
SFERÃ
Ca orice sferă, am defecte
de formă, conținut, mărime
și mai ales de poziționare
în serarul cu jucării a lumii.
Totuși, defectul major
este unicitatea mea policromă
neînvinsă de
M-am ascuns printre literele unor cuvinte,
am fost descoperit și condamnat
să fiu o virgulă oarecare,
apoi un semn de întrebare.
Am evadat, strecurat printre cratime
și sunt alergat
Pe lista vieții, în așteptare,
să mă chemi sărac de mine
ca un semn de întrebare
victimă născută-n tine.
Portativul tău cu stele
nota mea îți prisosește,
nu mă duce printre
Cineva mă vrea departe, mă tot cheamă,
îmi adaugă dureri să mă convingă
și m-a împrietenit cu singurătatea nopții.
Stau iederă agățată de stâlpul vieții tale
să nu te încline nefericirea
Mai am câteva mici ramuri de viață.
Dar ce nu se agață de ele!?
Grele mi-atârnă și supărările tale,
nervoase mi-apleacă tristețea
spre noroiul cotidianului
de care nu te pot salva și gem
PROBE
A trebuit să merg pe sârmă,
în echilibrul vremii,
deasupra sau printre situații accidentate,
să scap de aplauzele răutăcioase
ale circului cotidian.
Nici muchia de cuțit
nu mi-a
Ce să fac cu întrebările adunate în mine?
Le aveam ordonate pe subiecte,
până s-au prea înmulțit și tot mai vin,
să le găsesc răspunsul pereche.
Rezolv pe cele cotidiene, amân altele,
dar
Mi-am adăugat prescurtări de viață
să-mi disprețuiesc vaietele,
persecutat că nu sunt ce sunt,
până când m-ai vindecat,
dar în orele fără tine bolesc lamentabil.
Prescrie-mi ani mulți cu
Ofensiva obsesiei de fantomă
mi-a antrenat neliniștea minutului
care a ieșit să pască întâmplări
prin miriștea cotidianului.
Am abandonat locomotiva
în gara insolenței
ÎNCEPUTUL
Când se va sfârși și începutul ăsta
pândit de înțepături viespoase,
de umbra unor valurilor nedorite
și de întrebări polimerizate în îndoieli?
Sistemul meu închipuie
FLUTURI
Culori ale iubirii cu aripi
dansează zilelor sărutate de soare
printre alte culori, parfumuri și nectar
și înumțesc bucuria dintre senin și pământ.
Ea își lasă vitorul pe o frunză
Vicleană țigara se vrea sărutată
și-mi fură din bani și din ani,
otravă iubită din iad ridicată
fumată de nobili și de golani.
Silfidă cu aer cețos albăstrui,
cocotă brunetă sau blondă
Azi predau lecții despre cum să aperi iubirea
de minutele prostituate.
Mai întâi, încerci să afli de ce,
nu de unde au venit ele
dacă nu cumva chiar tu
le-ai lăsat loc de invazie!
Apoi,
SLALOM
Slalom printre neputințe
cu jaloane păcătoase,
mai și cad printre dorințe,
sau prin vise dureroase
care îmi apar în cale
și-mi iau ochii de la drum,
dar mă duc mereu la vale,
ard
PORTAR
M-am angajat portar sufletului meu
tâlhărit de căteva ori
și neglijent cu accesul la fericirea lui.
M-a găsit adormit chiar în seara de vară
când a venit cu tine și m-a
Hoția n-are margini
pentru că-i legea universului
care impune furtul prin diversiuni de energii,
continuu metamorfozate.
Și astfel, materia, sub toate formele ei,
trece dintr-un buzunar cosmic