SÃ-I AMINTESC
Caut printre curbele tăcerii
sculptate în dezamăgiri hieratice
copilul zgâriat de pierdute funerarii
în anamneza mea virtuală,
cu speranța că jocul de a fi
iar se va repeta,
DILEME
Fericiți cei fără dileme
că a lor este împăcarea veșnică!
Am fost neglijat de capricii.
Oricum, nu prea aveau loc în mine
din cauza multor soloambe
care mi-au făcut surpriza să mi se
BRAȚELE
Brațele mele, coperți de cărți
și tu între ele, ca un manuscris
în care mai adaug și eu căteva rânduri,
poate paragrafe sau capitole
pentru cine va vrea și va ști
să te citească,
NICIUNDE
Pe șinele neuronilor îmi circulă, fără orar,
marfarul încărcat cu instincte, gânduri, amintiri
oprit să descarce sau să încarce
în gările dintre creier și inimă, ochi și urechi
și
CEAIUL
Amestec ceaiul cu câteva clipe de amnezie
Porțelanul îmi cere un sărut
Pleoapele căzute tremură de plăcere
Aroma urcă din altarul ceștii
Sorb pacea din nocturna lui Chopin
Acompaniat
ARBITRU
Ce luptă se dă între cerc și pătrat
să se înghită reciproc
pentru o definiție,
așa cum face și întunericul cu lumina!
Am refuzat să le fiu arbitru
ca să nu fiu acuzat de puncte
ROZ
Și generația mea a început
să-și scrie numele și anii, cu negru,
în dreptunghiuri clasice
sub întunecata voaletă de humă.
Cântecul vieții își continuă refrenul
fredonat în teme cu
FIRUL
Subțire și rigid, firul de lumină
plecat glonț de aiurea, golănește
să-și găsească un punct unde să moară
izbăvit.
Oglinda, sub toate formele ei,
nu-l iartă și-l
VIITORUL
Poate aș risca un scurt pelerinaj în viitor,
dar ar fi anost să știu deja ce mi se va întâmpla
și, fie va fi ceva plăcut, deci voi pierde bucuria,
fie va fi ceva rău și îmi amărăsc
ÎNCEPUTUL
Fiecare început are o poveste
care poate deveni istorie sau istorioară,
în cazul nostru trăită oarecum diferit,
pentru că destinul a dat cu banul
și încă mai așteptăm să cadă,
să
PASTEL
Curând va năvăli verdele crud
care va zbârli ramurile linse de iarnă.
Apoi, stoluri de culori vor înflori
să coafeze monotonia de verde.
Parfumuri de cântece păsărești
vor cuceri
SIGUR
Ai plecat.
Pe pragul ușii a rămas umbra ta
să-mi păzească singurătatea
nevolnică,
după ce, ca un vampir mi-ai supt
toată iubirea, până la ultima picătură.
Sigur vei reveni să mă
OFERTE
Aș vinde prăpastia
din cuibul existenței mele,
împreună cu stafiile care au creat-o
și aș vrea o formulă de împăcare
și o loja în care să visez comod
cum dansez, grăunte, cu nisipul
CREAȚIE
Ca orice artist al vieții
am copt un măr roșu
în jarul dintre coperțile singurătății,
în aluat cu făină din grâu sticlos,
l-am vopsit albastru,
dar și cu figuri diverse de
NARCISA ȘI BUJORUL
O tânără narcisă a-nflorit
lângă un bătrân bujor.
Și-au amestecat parfumul,
și-au unit sub soare umbra,
și-au împărțit roua,
până când un vânt gelos
a scuturat
VIRTUTE, MORALÃ, EPOCÃ
Caut haotic prin aer, cu ochii închiși,
să pipăi virtuțile epocii mele,
eliberat de milostiva morală
degradată de absurdul surogatelor legiuite
prin repere de aroganță
POLITICÃ
Vagabondez printre esențe
ca pe un deal protejat cu uscăciuni
premiat pentru rivalitatea cu ce-i toxic
între axele cunoașterii.
Bolnav de indiferență
văd mâna furiei, aud vocea
CASTELUL
Micul meu castel e ars de timp,
pe cale să devină o ruină,
dar mai are câteva comori
și o bufniță bătrână și gânditoare în pod,
beciuri ascunse cu amintiri prizoniere,
câteva
DACÃ
Dacă mi-ai acaparat orizontul,
ai obligația să-mi fi și acel corp ceresc
de la care primesc viața.
Masca umbrei mele discrete
nu o vei vedea, mereu în opoziție
cu strălucirea ta
GÂND
Când lacrima se topește
în interiorul tău
arde sufletul ca cel mai puternic acid,
rana rămâne pentru totdeauna
și doar ochii iubirii descoperă semnul
pe unde a trecut cândva
SÃRUTUL
Adam a sărutat mâna Domnului
după ce a primit spirit
și Domnul a înțeles.
Apoi, Eva l-a sărutat pe Adam
și de atunci sărutul s-a transmis
la toți urmașii lor ca o boală genetică
a
CHEIA
Am făcut schimb de chei să ne vizităm oricând,
dar eu am ales să mă strecor
prin fereastra inimii tale,
m-am așezat comod pe speranța ta
și te privesc tăcut cum descarci fiecare
O ZI
A sublimat și ziua asta.
Amalgam de reacții.
Pe marginea ei au rămas urme
De vieți din creuzetul vântului.
Vine altă așteptare care va insista,
Pentru fiecare, să ucidă
PIAN
Ating clapele pianului din sufletul tău.
Mă feresc de cele negre.
Caut fantezia creației care mi-a cerut
Să răspund dorinței de romantism
Și-mi iese un recitativ
Pe scena aleasă de