Alexandru Corneliu ENEA

SÃ-I AMINTESC Caut printre curbele tăcerii sculptate în dezamăgiri hieratice copilul zgâriat de pierdute funerarii în anamneza mea virtuală, cu speranța că jocul de a fi iar se va repeta,

DILEME Fericiți cei fără dileme că a lor este împăcarea veșnică! Am fost neglijat de capricii. Oricum, nu prea aveau loc în mine din cauza multor soloambe care mi-au făcut surpriza să mi se

BRAȚELE Brațele mele, coperți de cărți și tu între ele, ca un manuscris în care mai adaug și eu căteva rânduri, poate paragrafe sau capitole pentru cine va vrea și va ști să te citească,

NICIUNDE Pe șinele neuronilor îmi circulă, fără orar, marfarul încărcat cu instincte, gânduri, amintiri oprit să descarce sau să încarce în gările dintre creier și inimă, ochi și urechi și

CEAIUL Amestec ceaiul cu câteva clipe de amnezie Porțelanul îmi cere un sărut Pleoapele căzute tremură de plăcere Aroma urcă din altarul ceștii Sorb pacea din nocturna lui Chopin Acompaniat

ARBITRU Ce luptă se dă între cerc și pătrat să se înghită reciproc pentru o definiție, așa cum face și întunericul cu lumina! Am refuzat să le fiu arbitru ca să nu fiu acuzat de puncte

ROZ Și generația mea a început să-și scrie numele și anii, cu negru, în dreptunghiuri clasice sub întunecata voaletă de humă. Cântecul vieții își continuă refrenul fredonat în teme cu

FIRUL Subțire și rigid, firul de lumină plecat glonț de aiurea, golănește să-și găsească un punct unde să moară izbăvit. Oglinda, sub toate formele ei, nu-l iartă și-l

VIITORUL Poate aș risca un scurt pelerinaj în viitor, dar ar fi anost să știu deja ce mi se va întâmpla și, fie va fi ceva plăcut, deci voi pierde bucuria, fie va fi ceva rău și îmi amărăsc

ÎNCEPUTUL Fiecare început are o poveste care poate deveni istorie sau istorioară, în cazul nostru trăită oarecum diferit, pentru că destinul a dat cu banul și încă mai așteptăm să cadă, să

PASTEL Curând va năvăli verdele crud care va zbârli ramurile linse de iarnă. Apoi, stoluri de culori vor înflori să coafeze monotonia de verde. Parfumuri de cântece păsărești vor cuceri

SIGUR Ai plecat. Pe pragul ușii a rămas umbra ta să-mi păzească singurătatea nevolnică, după ce, ca un vampir mi-ai supt toată iubirea, până la ultima picătură. Sigur vei reveni să mă

OFERTE Aș vinde prăpastia din cuibul existenței mele, împreună cu stafiile care au creat-o și aș vrea o formulă de împăcare și o loja în care să visez comod cum dansez, grăunte, cu nisipul

CREAȚIE Ca orice artist al vieții am copt un măr roșu în jarul dintre coperțile singurătății, în aluat cu făină din grâu sticlos, l-am vopsit albastru, dar și cu figuri diverse de

NARCISA ȘI BUJORUL O tânără narcisă a-nflorit lângă un bătrân bujor. Și-au amestecat parfumul, și-au unit sub soare umbra, și-au împărțit roua, până când un vânt gelos a scuturat

VIRTUTE, MORALÃ, EPOCÃ Caut haotic prin aer, cu ochii închiși, să pipăi virtuțile epocii mele, eliberat de milostiva morală degradată de absurdul surogatelor legiuite prin repere de aroganță

POLITICÃ Vagabondez printre esențe ca pe un deal protejat cu uscăciuni premiat pentru rivalitatea cu ce-i toxic între axele cunoașterii. Bolnav de indiferență văd mâna furiei, aud vocea

CASTELUL Micul meu castel e ars de timp, pe cale să devină o ruină, dar mai are câteva comori și o bufniță bătrână și gânditoare în pod, beciuri ascunse cu amintiri prizoniere, câteva

DACÃ Dacă mi-ai acaparat orizontul, ai obligația să-mi fi și acel corp ceresc de la care primesc viața. Masca umbrei mele discrete nu o vei vedea, mereu în opoziție cu strălucirea ta

GÂND Când lacrima se topește în interiorul tău arde sufletul ca cel mai puternic acid, rana rămâne pentru totdeauna și doar ochii iubirii descoperă semnul pe unde a trecut cândva

SÃRUTUL Adam a sărutat mâna Domnului după ce a primit spirit și Domnul a înțeles. Apoi, Eva l-a sărutat pe Adam și de atunci sărutul s-a transmis la toți urmașii lor ca o boală genetică a

CHEIA Am făcut schimb de chei să ne vizităm oricând, dar eu am ales să mă strecor prin fereastra inimii tale, m-am așezat comod pe speranța ta și te privesc tăcut cum descarci fiecare

O ZI A sublimat și ziua asta. Amalgam de reacții. Pe marginea ei au rămas urme De vieți din creuzetul vântului. Vine altă așteptare care va insista, Pentru fiecare, să ucidă

PIAN Ating clapele pianului din sufletul tău. Mă feresc de cele negre. Caut fantezia creației care mi-a cerut Să răspund dorinței de romantism Și-mi iese un recitativ Pe scena aleasă de