Alb

Alb

Am uitat să vă spun ...

Aș vrea să mă îmbrac în alb, într-un alb total, atât de puternic încât să se umple încet, încet, de alb, de această neculoare ce le îmbrățișează pe toate și care începe să amiroasă a cer, pentru că numai așa vor veni îngerii să-mi pregătească luntrea.

Aș vrea să mă îmbrac în alb, într-un alb siguratec și nebun, fără nume și umbră, oamenii să nu mă vadă când trec pe lângă ei, drept literă pentru prunci sau prefăcându-mă zăpadă pentru nebunii care se tăvălesc în ea și râd.

Numai ei mă văd și se îmbracă cu vorbele mele dansând singurătatea până într-un hohot de alb în care aș vrea să mă pierd, pentru ca Dumnezeu să mă găsească lângâ trupul unei rugăciuni.

Poate meșterul Manole nu s-a născut!