Clepsidra cu grâu

Clepsidra cu grâu

Am uitat să vă spun...

Văzut-am într-o seară o pasăre ce stătea de vorbă cu statuile din piața cetății. Am văzut-o stând de vorbă și cu o statuie ce va să fie, iar unii trăitori ai cetății, având conștiința legată de alt trup, au început să arunce cu săgeți în pasărea ce avea drept scut un cântec pe care o fecioară oarbă îl dăruie zidurilor și florilor ce voiau să meargă spre piața mare.

Treceau săgețile pe lângă pasăre și multe din ele se opreau în statuile dălțuite de veacuri încă vii!

Treceau săgețile prin înserare, blestemând trupul unei secunde, pe umărul căreia pasărea a bătucit un cuib de apă sălcie încărcat cu vise, gesturi și culori cântătoare.

Văzut-am într-o seară zborul unei păsări ce avea în loc de aripi o clepsidră plină cu grâu.