Poezie
Purgatoriu
1 min lectură·
Mediu
Merg pe străzi pustii și ude
Pașii nimeni nu-mi aude,
Iar prin dale reci de piatră
Vantul cânt-o odă sacră.
Noaptea asta mi-e mireasă
Și să plec nu mă mai lasă,
Din cotloane-ntunecate
Gem sirene desfrânate
Și suspină în surdină
Scârțâit de ghilotină,
Mă privesc intr-o fereastră
Și aud o voce ștearsă
Ce dispare și apare
Reci fiori par s-o-nfășoare.
Ceața grea ușor coboară
Felinarul stă să moară,
Sună lungi bătăi de clopot
Și din spat-un sumbru ropot
Mă împinge-n colti de beznă
Ce-mi înfige gheare-n gleznă.
Simt sosind cel sumbru tropot
Sub ecouri lungi de clopot.
Dricul cu gravuri funebre,
Lalea cu petale negre
Ș-un chip lung, pleșuv de cioclu
Sec și rece ca p-un soclu.
S-încolțit precum o pradă,
Seceratde-a groazei spadă.
Sorb ultima-mi amintire ...
Clopote de nemurire.
001.736
0