Alex Vâlcu

A trecut vacanța mare. A fost ca o sărbătoare. Am mai și crescut un pic. Nu mai sunt așa pitic. Sora mea este și ea, De acum în clasa-ntâia. Se bucură că mă are, Pe mine, frate

Ne-am bronzat, am fost la mare. Acum eu și sora mea, O să mergem la bunici. Am fost premianți la școală. O să mergem și la munte. Așa ne-au promis bunicii. În livadă-s multe

Iată marea cea albastră. Unda ei mă răcorește. Lume e cât vezi cu ochii. Iar eu stau sub o umbrelă. Este vară! E atâta veselie. Intru-n apă, îmi e bine. Lângă mine o

Cireșele s-au copt de mult. Prin cireși, nu prea mai sunt. Rândunelele au pui. Copiii umblă haihui. Merg la gârlă, la scăldat. Hei, de carte ați uitat? Încă n-a sosit

Au înflorit frumos salcâmii. Albinele culeg nectarul. Colindă harnicele pomii, Punând pe flori, ușor,polenul. La streșini rândunelele, Repară cuiburile. Cucul cântă în

Puișorii de-astă toamnă, S-au întors deja în țară. Este multă bucurie. Se revăd întâia oară. Pe la stupi albinele, Dezmorțesc aripile. Caută cu-nfrigurare. Poate a-nflorit o

Iată, s-a topit zăpada. Ghioceii au apărut. E semn că vine primăvara, Ce-am așteptat-o-atât de mult. Privesc copiii-n curtea școlii. Aleargă, țipă, povestesc. Dar gata, sună

Din când în când apare soarele. Încep să curgă iar pâraiele. Þurțurii la streșini se topesc. Chiar și pământul îl zăresc. Nu vă grăbiți, e încă iarnă. Nu dezbrăcați, călduța

Vacanța este spre sfârșit. Iar sărbătorile-au trecut. Mai sunt copii pe derdeluș. Mai e și-un ursuleț de pluș. Au fețele îmbujorate. Hăinuțele pe sănii aruncate. Þipă cât îi

Dacă mâine vei pleca, și-mi vei lua iubirea, viața te va blestema. Să nu-ți găsești liniștea. Să umbli hai-hui ca vântul, că nu ți-ai ținut cuvântul. Cu zâmbetul m-ai cucerit. Cu

La casa săracului, în seara de Crăciun, este frig și întuneric, nici urători nu vin. Nu a pus nimic pe masă, cât a fost lumină. Mama stă jos într-un colț, plânge și

În zile de tristețe, dar și de bucurie, Bat clopotele, în deal, la mitropolie. Astăzi bat într-o limbă, e semn de întristare. Ortodoxia, a pierdut un suflet mare. El a

Am greșit de multe ori. Greșeli de început. Greșeli din nepricepere. Greșeli din necunoaștere. Mulți spun că dacă vrei să nu greșești, trebuie să nu faci nimic. Am

Ploile au luat cu ele sufletele noastre. Le-au dus în mare. Amestecându-le, spălându-le, curățindu-le de patimi, le-au pregătit pentru timpul care va veni. Pe

Ați venit la poarta mea, eu v-am invitat în curte. Ați intrat în curtea mea, eu v-am invitat în casă. Ați intrat în casa mea eu v-am invitat la masă. După masă v-am culcat, în camera

Ascultă-ți gândul, și vocea mea va fi în inima ta. Când adie vântul, mâna mea îți va mângâia fața. Privește iarba. Te-a iertat că te-ai iubit pe ea. Privește pădurea. Þi-a

Apleacă-ți capul pe umărul meu. Uită, măcar, o oră trecutul. Gândește, femeie, e timpul. Încearcă, nu este prea greu. Te ascunzi după uși încuiate, crezând că nimeni nu vede cum

Am mers cu voi prin noroi. Am înflorit aici, lângă voi. M-am luptat cu neajunsurile vieții, ca să-mi fie mie și urmașilor mei, mai bine. M-am bucurat când am învins. Încă mai am în

Flori roze, galbene și roșii, Îți voi aduce-n dar de ziua ta. Iar pe o tavă de aur și cristal, Cel mai frumos cadou, iubirea mea. În păr îți voi pune, aurora boreală. Pe umărul

De două secole te caut. Apari ca o scânteie și dispari. Peste un timp apari din nou, și iar dispari. Unde te duci? Te rog să-mi dai un semn! Sau chiar acesta este semnul?! Să-mi

Vă mulțumesc Vouă, cei care ne-ați creat și ne-ați numit oameni. Nu vreau să știu cât a durat acest proiect, și ca noi, să fim răspândiți

Dacă, nenea Iancu, ar trăi și ar citi cum “scriem”, el care era obsedat de semnele de punctuație, ar spune că limba română este într-o situație dezastroasă. Dacă, Eminescu,

Un dor nebun mă apasă. Mă cheamă pământul străbun. Mi-e dor de mama, de tata. Ce multe am să le spun! Cândva voi veni, să rămân. Voi fi cu voi pe vecie. Aveți răbdare cu mine. Vreau,

Floarea mea, floare de dor, pe aleea viselor. Cu parfumul tău mă-mbeți. Cu buzele mă răsfeți. Tu ești floarea mea din vis, floarea albă de cais. Pe aleea florilor, tu ești floarea