Poezie
A treia visare
pentru Kinga
1 min lectură·
Mediu
Știi că e primăvară? Hai cu mine! Într-un sat îngropat între pomi vom rătăci pe drumurile mame. Semințe. Ne vom înfige unul lângă altul. Teii ne vor ninge mormântul. Lămâița va tămâia. Casele albastre vor plânge.
Dincolo de stâlpii care gâfâie sub acoperișuri, s-au tupilat tristețile cerului. Picură. Acolo unde vom sta ascunși le vom primi. Cu ele în noi vom crește în acest fluviu verde. Eu un măr zgrunțuros. Tu un nuc neted și lucios ca vaca aceea grasă care plutește noaptea peste nori.
024.016
0

aproape.
mai las sa rasara doar samanta lor, ici colo, stropite de tristetea cerului tau.
si peste toate..obsesia teiului..