alex bâcu

rosule cel alex, m-ai dat gata cu aluziile tale. eu nu pricep defel daca al tau comentariu ma besteleste sau imi canta in struna. daca ai loc de dat cu paru\', da-i fara sfiala!

oriana - intr-adevar ursoaicele au ramas spanzurate de crengi, iar jucariile au fost luate si pitite prin unghere. mi-a fost greu sa scap de ultimul pui, dar acum m-am vindecat. versurile contin insinuari foarte personale cu duimul, asa ca nu ma asteptam la cine stie ce. nici eu nu stiu ce si cine.

dodule - stelutele nu reprezinta mare scofala pentru mine. eu le gasesc utile cand frunzaresc aceste pagini in cautarea unor versuri reusite.

gigikent - pentru mine nu exista nici o deosebire esentiala intre un porumbel si o cioara. cultura umana le-a atribuit uneia nobile calitati alteia principiale defecte. am dat dracului acel ultim pui echivaleaza cu eliberarea din hamurile vinovatiei.

megophias - nu am priceput. ma doare capul, sunt mahmur, e prea devreme pentru limpezire, asa ca lumina va mai trebui sa astepte

mai este cineva care se rade la subrat pe aici?
sau sunt de nebun autentic,singur?
mai este cineva care se joaca cu pipete?
sau sunt de nebun autentic,singur?
mai este cineva care sufle baloane de lesie?
sau sunt de nebun autentic,singur?
mai este cineva care crede ca asta-i un chat?
sau sunt de nebun autentic,singur?

autenticitatea ta o pune la indoiala, la fel si individualitatea ta scremuta, ca sa nu mai vorbesc de asa zisa ta nebunie. o tu nici visezi batrane...

sterge absolut tot lestul si pastreaza numai \"palmele batatorite de ganduri vrajmase\" si purcede la treaba fara alte nazuri

nu stiu cum si de unde ai priceput ca grosolana mea autoironie te privea pe tine.

ma rog, intorcandu-na la oile noastre negre - poezia asta e o noutate pe firmamentul destul de stins al trecutului tau derapat de gigi duru. continua in acest mod, si fiindca tot vad ca iti prieste poate ca ar trebui sa cauti o muza permanenta...

in sfarsit mi-a picat si mie fisa cu constelatia orion. mai, da greu ma mai duce capul uneori.

incearca sa mai incleiezi imaginile intre ele - primele 12 versuri merg de minune, trecerea de la mana strasina la mana aripa merge, dar dupa aceea parca te-ai da in lanturi la balci, ici si colo prinzi o imagine insuficient explorata si o lasi balta

pe viitor incearca sa eviti cliseele de genul, mi-au creescut pene pe maini si ma visez un inger.

orcim primele 12 versuri m-au inmuiat asa ca iti acord credit. sunt cu un ochi pe slana si cu unul pe tine

ce nu mi-a placut a fost exact aceasta slabiciune si delasare ce transpira din poezia cu pricina. stiu ca ai mai multa forta germinand in sufletul tau \"naiv intr-o lume masculina\" si din acest motiv am fost surprins. parca nu era oriana pe care o stiam eu, era mai mult lilith regretandu-si \'greseala\' si oftand ingandurata langa sutele ei de copii (pana la urma si lilith a fost redusa la o functie germinatoare, fertila)

continua sa nu ma convinga \"arhitectura\" asta in suisuri si scoborasuri. orice document daca il centrezi, devine \"templu\" mayas in trepte. buba este ca pentru mine forma distrage mult atentia de la problemele pisate de oriana in piua - mai precis femeia intr-o lume a barbatilor. din pacate afirmatiile \"eu sunt eu\" si \"eu sunt lilith\" par complet lipsite de substanta si de vlaga in acest univers coplesitor de masculin, iar daca s-a dorit a se crea o antiteza, apoi s-a reusit completa dominare a unuia dintre termeni. cel masculin.

iar faptul ca aceste versuri au fost precedate de banutul tatii de argint, si alte cateva asemenea identificari cu universul patern de aista data, ma pune iar pe ganduri fara a imi da pace.

dar ma rog, poate ca eu sunt baietel si nu pricep de ce chicotesc fetitele alea de mine, ca doar mi-am verificat prohabul si totul pare a fi in ordine

mie nu imi place modul asta albastrit, inrosit, centrat de prezentare a versurilor tale. mie imi pare ca tu iesi in evidenta prin valoarea ta, aceste artificii de scenariu fiind de-a dreptul superflue.

apoi nu pricep de ce te definesti ca o coordonata dependenta de bratele lui, atata vreme cat declari falocentrismul ca fiind trecut si imperfect. spui tu ca esti neimblanzita, dar in strofa anterioara o zise-si pe sleau din nou- . esti maria calcaielor lui isus, imorteaua salonului balzacian, otrava dulceag-baudelairiana.

avand in vedere articolul ala care te-am tot rugat sa-l citesti, ma intreb de ce pomenesti pe orion si nu pe isis ca doar nu sunt una si aceeasi mancare de ambrozie.

textul m-a surprins la nivel culorii, apoi la nivelul formei (m_id 151), dar nu m-a convins la nivel ideatic. deplangi o stare de fapt, dar nu dai odata si odata dracului cu pumnu\' sa zgudui masa cinelor de taina.

sa poate ca ion nu este chiar asa initiat in tainele feminismului, pe cat ar vrea el sa creada. mario, ai muls, fa, vaca?

cu riscul de a parea nesimtit, te rog frumos mai, bea3x, mai sa iti mai temperezi nitelus limbarita asta, pentru astfel de comentarii exista emailuri, ciaturi, mircuri etc.

juma\' din comentariile tale sunt spuse asa intr-o mare aflare in treaba, intr-un mare dor al lelii. nu de alta, dar esti fata mare, sau ma rog, fata in floarea varstei acum

m-am autosesizat, cred ca am avut o mica scapare gramaticala - sa traiesti antoane!

in rest bea 3xuri - m-a cam pus pe ganduri comentariul tau si chiar nu pricep de unde pana unde ti-a semanat tie asta a poezioara de costel. ma rog, mare scofala nu e, la urma urmei.

arhanghelle - eu ma intreb \"daca costel\" nu este cumva cacofonie

cat despre anatomie, nu m-am putut abtine, deh meteahna grea - ia vezi tu antoane cum vine cu saruturile alea
pe frunte
pe pelvis
al sfantului duh
amin

incestul il las asa deocamdata, dar neintinatele mi-au dat si mie bataie de cap, fara a le gasi vreo rezolvare

ce curba in ac de par ai luat acilea, mai antoane mai. goana SPRE absolut suna putin cam pretentios si nu prea ar trebui sa iti ofere motive de tristete.

as vrea eu sa spun ca am scris doar patru versuri de dragul substantei, clarului si concisului. de fapt mi-a fost lene, iar imaginea unui nor cu plusuri si minusuri si descarcari electrice nu s-a concretizat intr-o a doua strofa, fiindca m-am dus sa trag un pui de somn si sa visez piele de iubita

slaba ca un vin botezat.
pe langa greseli de gramatica trei - mi, verighiete si chiama nu am retinut nimic din aceste versuri.
sunt de un patetism hilar declaratiile tale de iubire, iar nu vad ce ti se pare asa mare scofala gaselnita cu lagarele mortii!!!

intoarce-te peste cativa ani iubito
tralala
dar nu cumva sa vii mai devreme
tralala
la

daca acest text este adresat unei elene din carne si oase, banuiesc ca nu ai sa o faci prea fericita spunandu-i ca l-ai publicat pe aici. la capitolul asta am si eu pacatele mele.

parca era mai bine daca evitai droaia de truisme sau clisee ce ti-au coplesit textul ca o boala de piele de genul

ce ciudata este viata...
ma iubeste asa cum o iubesc eu pe ea?
Nu vreau sa cred si nu pot sa cred
cred ca am sa o iubesc vesnic
Ce repede trece timpul.

si mai sunt cu duiumul.
problema este ca daca purici textul de ele nu ramai cu nimic dupa aceea. nimic-nimic. aici e buba!

daca iti spun ca mi-a placut idea, dar ca ai putea sa o mai elaborezi putin ca sa nu sune atat de banal in unele alocuri, ai sa-mi spui ca ma iubesti, doar asa ca sa ai ultimul cuvant?

pentru mine ultimele trei versuri nu au fost dintre cele mai reusite. imaginea foarte violenta din final este in mare dezacord cu pocaita liniste din

Unde starea de tine
Să-și așeze aripile
Pe umerii altui vânt...

de altfel nu stiu la ce ajuta rememorarea eclipsei de catre soare, este o reintoarcere a uitatelor amintiri? ori este un eveniment la care ai participat impreuna cu aleasa inimii si mie nu imi pica fisa?

dragi mai-mari peste sufletele noastre, va atrag sfios atentia ca anton continua sa aiba doar-doar nivelul zero. mie imi place indrazneala din multe dintre versurile sale si as vrea sa-l stiu liber sa publice ce-l taie capul.

despre poezia care se uita acum in ochii mei, eu nu am prea multe de zis, fiindca nu sunt prea multe de zis. ai reusit tu sa ne atati imaginatia cu muraturi, mititei si sfori cu rufe, dar in acest caz limbajul tau a esuat ca vehicul al lamentarii. cel putin in cazul meu.

parca ar ploua cu gogonele in poezia ta asa de greoaie mi-a parut. alaturarea a doua substantive cu articol hotarat de 6 ori in 9 versuri este departe de calitatile oricarei cautate constructii poetice.