Poezie
dragoste dentară
1 min lectură·
Mediu
pygmalion știrb
îți mușc silueta din marmură, femeie
(ba mai bine în piatră ponce
să mai rămână dinți de soclu)
îmi umplu gura cu grimasele accidentale ale monolitului
pentru a înlătura din jurul coapselor tale
baldachinul lapidar al
neesențialului.
034939
0
PB