Poezie
ultimul blat
1 min lectură·
Mediu
eu nu vreau să trag oblonul
lăsați lumina,
mai multă lumină
să pot citi și eu
contractul de călătorie
în antecamera aglomerată
a penultimei stații
a trasului pe dreapta
cu cozile ei împletite
la case de bilete
unde se vând doar locuri
cu picioarele inainte
deși dus-intors
ar fi fost fără
doar și poate
mai avantajos
auzi iubito,
cum îmi anunță trenul
în gura mare -
nu le-ar fi rusine,
hai,
ia-mi repede monezile
reci de pe pleoape,
sărută-mi fruntea grea
a ultimului gând
și urează-mi baftă
că se pare
că și de data asta
am să merg
cu Nașu\'.
0235.309
0

Ehh...acuma moartea, ei bine, moartea mie nu-mi place. Si incerc sa nu ma gandesc la ea. Cand eram mica, ma gandeam mereu la moarte, seara, inainte sa adorm, de fapt nu adormeam, ca mi se facea foarte frica.
Mie mi-e foarte frica de moarte, si mi-ar fi si mai frica sa merg cu nasu\'.
Am mers o data cu nasu\', si mi-a luat buletinu\'. Nu mi l-a dat pana la Timisoara ( si am plecat din Neptun), si am stat cu inima-n -pardon- chiloti pana mi l-a dat inapoi.
Eu te sfatuiesc sa te gandesti bine, poate gasesti vreun bilet ratacit pentru Rai, daca nu, ti-l imprumut eu pe al meu, ca sper sa nu am de el prea curand...