ASAdriana Marilena Stroilescu
Verificat@adriana-marilena-stroilescu
bucuresti [adrienne_marilenne@yahoo.com]
„< A iubi înseamnă poate a lumina partea cea mai frumoasă din noi >”
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
“a lipi de lume un cibrum
a te întoarce în nisipul tău
a-ți fi os și umbră”
La mijlocul clepsidrei, nici prea strânsă nici prea largă eșarfă transparentă pe șold, acolo e locul în care ermetismul lasă loc scurgerii, pată de lumină vulnerabilă fluidizând sticla nisipul adună corpusculi, imagini compacte de la pal auriu până la delicat violet vegetarian în tihna rumegării eului ascuns ierbivor în subconștientul din noi deposedat de patima cărnii oasele scriu inepuizabil poeme albite de umbră.
Imi place si imaginea, femeie cu perle la gât doar aparent înstrăinată îngenuncheat în trecutul din ea, mașina de scris, bijuterie cu mult mai prețioasă decât ceea ce poartă la gât și brațul stâng protejând visul de hârtie căci uite, tocmai trece vântul zburând printre pete de soare... Acum caut încăpățânat măcar umbra celui spre care ridică privirea sau poate nu e decât cerul ce doarme uitat pe fundal sub umbreluța de soare \"the other side of the moon\"
Amadriada
a te întoarce în nisipul tău
a-ți fi os și umbră”
La mijlocul clepsidrei, nici prea strânsă nici prea largă eșarfă transparentă pe șold, acolo e locul în care ermetismul lasă loc scurgerii, pată de lumină vulnerabilă fluidizând sticla nisipul adună corpusculi, imagini compacte de la pal auriu până la delicat violet vegetarian în tihna rumegării eului ascuns ierbivor în subconștientul din noi deposedat de patima cărnii oasele scriu inepuizabil poeme albite de umbră.
Imi place si imaginea, femeie cu perle la gât doar aparent înstrăinată îngenuncheat în trecutul din ea, mașina de scris, bijuterie cu mult mai prețioasă decât ceea ce poartă la gât și brațul stâng protejând visul de hârtie căci uite, tocmai trece vântul zburând printre pete de soare... Acum caut încăpățânat măcar umbra celui spre care ridică privirea sau poate nu e decât cerul ce doarme uitat pe fundal sub umbreluța de soare \"the other side of the moon\"
Amadriada
Pe textul:
„The other side" de Alina Manole
0 suflu
ContextFaptă și patimă sau drumul de la îndrăgosteală la iubire:
Ca un drog \"a te îndrăgosti\" te poate face dependent, te poartă foarte sus pe catifeaua norilor, norii aceia diafani care anunță timp bun, e senin, e frumos, dar se întâmplă ca într-un timp mai scurt decât te așteptai soarele să dispară și chiar din acei nori care până atunci ți se păreau atât de strălucitori să înceapă să plouă. Drogul însă lucrează, a doua zi soarele reapare pe cer, parcă mai îmbietor decât ieri, iar te îndrăgostești, te simți grozav și ți se pare că poți împărți totul cu o persoană cu care de fapt nu ai prea multe în comun decât poate doar plutirea prin aer a feromonilor și încet, încet, începe tragedia căci este dureros să te uiți la cineva cu care ai împărțit patul un timp și să-ți dai seama că sistemele de valori, interesele și idealurile sunt cu totul opuse. Astfel nu pot să nu mă reântorc la un alt eseu al tău din care reiese asumarea singurătății fără însă a ne înstrăina, oricum eu una nu sunt adepta proverbului \"cui pe cui se scoate\" ... Iubirea este cu totul altceva, m-am lungit însă prea mult în vorbe, cu iubirea este și va fi o altă poveste.
Ama
Ca un drog \"a te îndrăgosti\" te poate face dependent, te poartă foarte sus pe catifeaua norilor, norii aceia diafani care anunță timp bun, e senin, e frumos, dar se întâmplă ca într-un timp mai scurt decât te așteptai soarele să dispară și chiar din acei nori care până atunci ți se păreau atât de strălucitori să înceapă să plouă. Drogul însă lucrează, a doua zi soarele reapare pe cer, parcă mai îmbietor decât ieri, iar te îndrăgostești, te simți grozav și ți se pare că poți împărți totul cu o persoană cu care de fapt nu ai prea multe în comun decât poate doar plutirea prin aer a feromonilor și încet, încet, începe tragedia căci este dureros să te uiți la cineva cu care ai împărțit patul un timp și să-ți dai seama că sistemele de valori, interesele și idealurile sunt cu totul opuse. Astfel nu pot să nu mă reântorc la un alt eseu al tău din care reiese asumarea singurătății fără însă a ne înstrăina, oricum eu una nu sunt adepta proverbului \"cui pe cui se scoate\" ... Iubirea este cu totul altceva, m-am lungit însă prea mult în vorbe, cu iubirea este și va fi o altă poveste.
Ama
Pe textul:
„Faptă și patimă" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
ContextZău de știu dacă figurinele din turnul Sighișoarei au stilul baroc, te aștept acolo, sau poate pe una din străzile insulei Tiberina, ori poate în magazinul cu ceasuri de pe drumul spre Vatican, ah, nuuuu, să nu te gândești că ar fi ceasuri de nu știu ce marcă, e doar o lume a celor care mai pot încă visa. Îți mulțumesc pentru acest poem, chiar simțeam nevoia de o astfel de stare.
Ama
Ama
Pe textul:
„Miniatură cu orologiu" de Vasile Mihai
0 suflu
ContextE târziu nu numai în închisoare, ci peste tot, tare ciudată lumea asta în care trăim! Ne rămâne doar cineva cu mâinile de cireș, nici nu mai are importanță dacă e un \"ea\" sau un \"el\"... Drag ție, pentru aces poem!
:)
Amadriada
:)
Amadriada
Pe textul:
„fata cu mîini de cireș" de Virgil Titarenco
0 suflu
ContextPoate pentru că suntem atât de trecători pe acest pământ impecabil în frumusețea sa, trei fete fără să se vorbească între ele te-au recitat în seara asta la Casa Eliad și nu numai cu o poezie. Mulțumesc pentru felul în care scrii!
drag,
Ama
drag,
Ama
Pe textul:
„Simțul trecerii" de Negru Vladimir
0 suflu
Context18 este ziua în care m-am născut, de atunci îmi plac morile de vânt și de apă, nu mă bat cu ele, doar le ascult și le descânt, o dată și încă o dată până îmi spun că e pentru ultima oară, abia atunci încep să le înțeleg. Frumos este amurgul sub candela aprinsă printre pleoapele tale.
Ama
Ama
Pe textul:
„Cu pleoapele întredeschise" de lucian m
0 suflu
Contexto căsnicie – două căsnicii
o nuntă – două nunți
o minciună – două minciuni
o nefericire – două nefericiri
o hiperbolizare – două hiperbolizări
o metaforă – două metafore
Până și breșa că o fi dentară sau de suflet... o breșă - două breșe
Uite ce mi-ai făcut cu textul ăsta... Toate sunt la genul feminin, poate din cauză că și iubirea, dezamăgirea, nașterea și câte și mai câte sunt la fel?! Eu m-am simțit cel mai bine acolo la nefericire, stau de mână cu Blaga și tocmai se chinuie să-mi explice cum \"nu numai o mare durere îți poate tulbura o fericire, ci și o altă fericire\". Acum după ce m-a convins, nu mai aștept nimic, doar tramvaiul să mă ducă acasă, dar nici el nu vine.
Dialog cu fata mea Daria pe mobil:
Ea... ce faci, mamă?
Eu... bine
Ea... unde ești
Eu... la Budapesta
Ea... ce faci acolo?
Eu...aștept tramvaiul
Ea... la care Budapesta?
Eu... nu mă scoate din sărite, lăngă restaurantul ăla de pe fosta Magistrală, că doar nu m-oi fi teleportat în Ungaria.
Ea... și vine?
Eu... nu, nu vine.
Ea... măi mamă, nici n-o să vină, nu vezi că au scos șinele, tramvaiul nu mai trece pe acolo.
Eu... mă bucur în gând că te-am regăsit, Ina-Scaietina, ce bine că astăzi afară nu plouă!
Ama
o nuntă – două nunți
o minciună – două minciuni
o nefericire – două nefericiri
o hiperbolizare – două hiperbolizări
o metaforă – două metafore
Până și breșa că o fi dentară sau de suflet... o breșă - două breșe
Uite ce mi-ai făcut cu textul ăsta... Toate sunt la genul feminin, poate din cauză că și iubirea, dezamăgirea, nașterea și câte și mai câte sunt la fel?! Eu m-am simțit cel mai bine acolo la nefericire, stau de mână cu Blaga și tocmai se chinuie să-mi explice cum \"nu numai o mare durere îți poate tulbura o fericire, ci și o altă fericire\". Acum după ce m-a convins, nu mai aștept nimic, doar tramvaiul să mă ducă acasă, dar nici el nu vine.
Dialog cu fata mea Daria pe mobil:
Ea... ce faci, mamă?
Eu... bine
Ea... unde ești
Eu... la Budapesta
Ea... ce faci acolo?
Eu...aștept tramvaiul
Ea... la care Budapesta?
Eu... nu mă scoate din sărite, lăngă restaurantul ăla de pe fosta Magistrală, că doar nu m-oi fi teleportat în Ungaria.
Ea... și vine?
Eu... nu, nu vine.
Ea... măi mamă, nici n-o să vină, nu vezi că au scos șinele, tramvaiul nu mai trece pe acolo.
Eu... mă bucur în gând că te-am regăsit, Ina-Scaietina, ce bine că astăzi afară nu plouă!
Ama
Pe textul:
„Scaietisme" de Ina Simona Cirlan
0 suflu
ContextCa o fata-morgana a orașului canicular întotdeauna m-a fascinat, în adolescență pentru că se afla lângă Facultatea de Filologie, mai târziu, altfel, e ca o lume în miezul altei lumi, o mică Atlantidă nescufundată și mai sunt și porumbeii cărora dacă vrem le putem pune argintul măștilor de la Veneția deși mai bine stăm uite așa, ghemuiți pe vine și le dăm frimituri de pâine din mâinile noastre, căci deh, la oraș e mai problematic cu grăunțele.
Iți mulțumesc, Corneliu pentru fidelitatea ta ca cititor.
Ama
Iți mulțumesc, Corneliu pentru fidelitatea ta ca cititor.
Ama
Pe textul:
„Așa ne-am cunoscut, lângă fântâna de la Arhitectură" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
ContextLizush, răsfățat-o, ce faci tu acolo în Dumbrava minunată, Patrocle știe pe cine admiri tu? Si cu nisipurile acelea mișcătoare din clepsidră, ai grijă, căci mult m-ai topit cu vorbele tale, mă simt chiar așa, ca o stea de cinema, acum caut covorul roșu, voi păși pe el cu mai multă încredere decât până acum zâmbind cu drag tuturor, ține o floare de crin, e alb, nu imperial dar e numai pentru tine.
Ama
Ama
Pe textul:
„Așa ne-am cunoscut, lângă fântâna de la Arhitectură" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
ContextE bine când viorile cântă prin preajma mea și nu numai prin Colentina, știi tu ce spui, cuvintele așezate diferit dau sensuri diferite, iar sensurile puse diferit produc efecte deosebite, spunea Iorga odată \"fiecare are de făcut un singur lucru, datoria lui întreagă, orice s-ar alege de dânsul după ce și-a făcut datoria, pentru că nu interesează acel care-și face datoria, interesează datoria care s-a făcut\", restul rămâne în tunelul cu salcâmi sau pe dealul cu măslini înfloriți, sunt sigură că o să ajungem o dată și într-un astfel de loc, chiar poate dacă doar în vis unde lacrimile se transformă în fluturi.
Ama
Ama
Pe textul:
„Așa ne-am cunoscut, lângă fântâna de la Arhitectură" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
ContextCare va să zică îl iubești pe Dali, trebuia să-mi dau eu seama mai demult că de la țânțari la furnici nu-i decât un pas, dar vezi, de vină e numai fântâna de la Arhitectură care mi-a luat mințile cu perdeaua de apă, oricum nu-mi fac griji, o să ne întâlnim noi pe gâtul unei girafe cu sertare și țigara în mână, doar berea rămâne s-o dai tu în cinstea pictorului.
Ama
Ama
Pe textul:
„Așa ne-am cunoscut, lângă fântâna de la Arhitectură" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
Contextdraga mea, mult odihnitoare îmi sunt mie trecerea și cuvintele tale pe aici la fel de bine și parfumat precum \"cerdacul tău cu rândunele pardosit galben\" care nici nu știi cât de mult mi-a plăcut și de atunci mi-am tot propus să-ți citesc poemele din urmă dar n-am reușit căci mă tot mână orașul ăsta zgomotos de la spate trăgându-mă în toate părțile, voi păcăli eu însă timpul cumva precum \"ne înduplecatul ploii de iunie\" te simt o nostalgică după puritatea vieții la țară pe care și eu o îndrăgesc la fel de mult.
drag,
Ama
drag,
Ama
Pe textul:
„Așa ne-am cunoscut, lângă fântâna de la Arhitectură" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
Contextmă duci cu gândul la Cristophe și ”Les mots bleus”, e un cântec pe care-l iubesc nespus
Il est six heures au clocher de l\'église
Dans le square les fleurs poétisent
Une fille va sortir de la mairie
Comme chaque soir je l\'attends
Elle me sourit
Il faudrait que je lui parle
A tout prix
Je lui dirai les mots bleus
Les mots qu\'on dit avec les yeux
Parler me semble ridicule
Je m\'élance et puis je recule
Devant une phrase inutile
Qui briserait l\'instant fragile
D\'une rencontre
D\'une rencontre
Je lui dirai les mots bleus
Ceux qui rendent les gens heureux
Je l\'appellerai sans la nommer
Je suis peut-être démodé
Le vent d\'hiver souffle en avril
J\'aime le silence immobile
D\'une rencontre
D\'une rencontre
Verde, verde, nesfârșit de albastru, culorile trec una prin cealaltă cu primăvara de afară îmbrățișând iubirea albastru, albastru, nespus de verde...
Ama
Il est six heures au clocher de l\'église
Dans le square les fleurs poétisent
Une fille va sortir de la mairie
Comme chaque soir je l\'attends
Elle me sourit
Il faudrait que je lui parle
A tout prix
Je lui dirai les mots bleus
Les mots qu\'on dit avec les yeux
Parler me semble ridicule
Je m\'élance et puis je recule
Devant une phrase inutile
Qui briserait l\'instant fragile
D\'une rencontre
D\'une rencontre
Je lui dirai les mots bleus
Ceux qui rendent les gens heureux
Je l\'appellerai sans la nommer
Je suis peut-être démodé
Le vent d\'hiver souffle en avril
J\'aime le silence immobile
D\'une rencontre
D\'une rencontre
Verde, verde, nesfârșit de albastru, culorile trec una prin cealaltă cu primăvara de afară îmbrățișând iubirea albastru, albastru, nespus de verde...
Ama
Pe textul:
„Așa ne-am cunoscut, lângă fântâna de la Arhitectură" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
ContextFaci tu cum faci și mă ghicești imediat, mi-s dragi vorbele tale ca și felul tău necontrafăcut de a fi, cald și deschis cu cei din jur, ce crezi că nu știu că tu ai agățat luna-n perdea la Iași să ne țină de urât în noaptea aceea de primăvară? Ia uite ce zic și eu, ba să ne țină de frumos că de-aia s-au inventat poezia și prietenia.
draaag,
Ama
draaag,
Ama
Pe textul:
„Zâmbiți vă rog, acesta nu este un atac la persoană!" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
ContextRâs contagios ce-mi ești, răspândești peste tot epidemii de veselie, ia uite se zgâlțâie cheiurile Senei de atâta voie bună când treci tu iar oamenii de pe bateau mouche își flutură batistele albe în cinstea ta, sper că ai trecut cu bine toate cele 35 de poduri, hai acasă, și Dâmbovița are nevoie de tine!
p.s. Bon apetit, deși văd că ai ajuns deja la desert, să-mi aduci o pietricică de lumină de la poalele Turnului Eiffel.
Ama
p.s. Bon apetit, deși văd că ai ajuns deja la desert, să-mi aduci o pietricică de lumină de la poalele Turnului Eiffel.
Ama
Pe textul:
„Zâmbiți vă rog, acesta nu este un atac la persoană!" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
ContextPăi nu povestitorului trebuie să-i ridicăm nivelul, ci nouă celor care-i jucăm personajele de ne suflă curentul prin toate părțile, mai ceva decât vocea aceea care dădea pe vremuri la radio cotele apelor Dunării, dar am auzit că i s-a făcut milă de noi că prea umblăm așa dezbrăcate și joi ne-aduce șosete iar dacă suntem cuminți cică ne pune și apă în bazin. Mulțumesc de trecerea înstelată deși țintesc barem la o nominalizare la Oscar.
:)
Ama
:)
Ama
Pe textul:
„Zâmbiți vă rog, acesta nu este un atac la persoană!" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
ContextDar încă o dată îmi fac datoria și îți repet, Sache, ciudat efect are asupra ta salata aia pe care o mănânci în mod constant la Casa Eliad, așa că ai mare grijă de șosete, nu cumva să le bagi la clor căci s-ar decolora inimioarele.
:))
Ileana
:))
Ileana
Pe textul:
„Zâmbiți vă rog, acesta nu este un atac la persoană!" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
ContextSpunea atât de frumos Oscar Wilde \"oamenii sunt foarte fericiți să dăruiască lucrurile de care ei înșiși au cea mai mare trebuință\" și dumneavoastră sunteți dovada palpabilă în acest caz, dăruiți, redăruiți suflet și poezie. Admirație și respect pentru drumul pe care vi l-ati ales!
p.s. Cum aș putea obține acest ziar căci aș dori să-i citesc pe cei selecționați de dumneavoastră, la Cenaclu, la Casa Eliad, știu că acest lucru se poate face și de pe site dar doresc pagina tipărită, miroase a tuș iar autorul publicat este probabil migăluit cu grijă în textele sale cele mai reprezentative.
Amadriada
p.s. Cum aș putea obține acest ziar căci aș dori să-i citesc pe cei selecționați de dumneavoastră, la Cenaclu, la Casa Eliad, știu că acest lucru se poate face și de pe site dar doresc pagina tipărită, miroase a tuș iar autorul publicat este probabil migăluit cu grijă în textele sale cele mai reprezentative.
Amadriada
Pe textul:
„8.06.2005" de Adi Cristi
0 suflu
Contexta eseurilor, și nu, e eseurilor
:)
:)
Pe textul:
„Maimuța mea, plictiseala" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
Context