Poezie
Pianissimo vara își ia rămas bun
1 min lectură·
Mediu
departe de vacarmul orașului
vara pleacă
fluturându-și batista de flori
pe care sunt brodate
viețile noastre în coborâre
la fel cum amurgul descrește
dincolo de ponton la Cernica
o înserare firavă ne înconjoară
plăsmuindu-și umbrele
ca o plasă cu ochiuri mari
în care stă prinsă
mreana de argint a trecutului nostru
ori poate nu-i decât liniștea lacului
din care într-o zi vor crește
alge înalte până la ceruri
să ne îmbrace în cămașa de clorofilă
a timpului petrecut împreună
024424
0
tema ireversibilei treceri / Tempus fugit / este conturata bine în acest poem gratie unor imagini sugestive și a unor tropi ce încifrează limbajul, dar atît cat trebuie ca sa nu îl facă ermetic.